Dicţionarul membrilor

Ardelean Florin, născut la data de 2 noiembrie 1958, Husasău de Criș, Bihor; Liceul Silvic Timișoara (1973-1977), Facultatea de Filosofie -Istorie (1978-1982), Unive

rsitatea Babeș-Bolyai, Cluj, doctor în istoria presei (2007). Activitate în presa studențească (Napoca Universitară și Viața studențească). Redactor Revista Familia (1990-2001); redactor-șef TVS Oradea (2000-2008); redactor-șef Gazeta de Vest – Oradea (1990-1991); redactor-șef cotidianul Vest (1998-2000); colaborator al revistelor România literară și Familia. Lector universitar dr., Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării; muzeograf, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.

Cărţi publicate:  

• literatură: Schiţe erotice, Biblioteca Revistei Familia, Oradea (2007); Povestiri de duminica, Editura Arca, Oradea (2010); Folie à trois, Editura Trei, București, 2012; Folie à trois- vol. II. Ivona, Editura Trei, București, 2015; Folie à trois – vol. III, Editura Eikon, București, 2018.
• istoria presei şi foiletonistică – Dogmă şi opinie, Editura Universităţii din Oradea (2007); Jurnalism şi tranziţie, Editura Universităţii din Oradea (2007); Insectar I şi II, Editura Arca, Oradea (2008); Istoria presei culturale din Oradea. Studii, vol. I, Editura Eikon, București, 2019; Florin Ardelean, Aurel Chiriac, Întâlniri etnice și familiale. Viața și lucrările lui Irinyi János și Iosif Vulcan, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2019 (ediție bilingvă, româno-maghiară)
• volume coordonate:  Florin Ardelean, Ioan Laza, Familia – 150, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2015; Florin Ardelean, Ioan Laza, Iosif Vulcan. La judecata urmaşilor, Editura Eikon, Bucureşti, 2016; Florin Ardelean, Ioan Laza, Mass-media în post-comunism, Editura Tritonic; București, 2017; Florin Ardelean, Ioan Laza, Mass-media și istoria recentă, Editura Tritonic; București, 2018; Marea Unire. Ecouri în presa culturală din Oradea-Mare (1920-1943); antologie realizată de Florin Ardelean și Gabriel Moisa, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2018
• eseu: Seducția. Voluptate, cruzime și amăgire, Editura Eikon, 2017, Humanitas (ebook), 2017.

Participare la Congresele de Istorie a Presei (2015-2020); prezent în volumele editate cu ocazia fiecărui congres; colaborator al volumului Marian Petcu (coord), Mass-media din România după 30 de ani, Tritonic, București, 2020.

Co-organizator, împreună cu Ioan Laza, al Conferinței Internaționale Mass-media în post-comunism (2016-2020).

Arhip Cristian – născut în Iași – 20.02.1959. A urmat Liceul „Mihai Eminescu” și cursurile Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, secția română-engleză (1979―1983). Cunoaște limbile engleză și franceză.

A obținut titlul de doctor în filologie în anul 2008, cu o teză despre opera lui Camil Petrescu , coordonator fiind prof. dr. Liviu Leonte ― Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași.

A fost muzeograf principal la Muzeul Literaturii române (1985-2003), lector dr. la Universitatea „Petre Andrei”, Iași (2003-2009), lector dr. colaborator la Universitatea de Arte „George Enescu” (Facultatea de Teatru) ―2011-2013 ― și asistent dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, Departamentul de Medicină preventivă și interdisciplinaritate (2014 – prezent).

Este autorul a două cărți și a unei ediții critice a operei Otiliei Cazimir. De asemenea, a coordonat un manual de limba română pentru studenți străini (limbaj medical) și a prezentat 78 de contribuții la conferințe, congrese naționale și internaționale (publicate în volume indexate BDI și ISI procedeeings).

 

 

Arhip Odette ― născută în Iaşi (20 mai 1960). Studii preuniversitare ― Liceul „Mihai Eminescu”, din Iaşi ― şefă de promoţie în 1979. A urmat cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” – absolvire în 1983 ca şefă de promoţie pe țară. A frecventat cursuri de limba germană la Institutul „Goethe Zentrum” (2006-2010). Limbi străine cunoscute: engleză, franceză şi germană.

A început cariera universitară în 1990, devenind asistentă la Catedra de Lingvistică şi Limba română a Facultăţii de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi. Gradul de lector a fost obţinut în 1996, cel de conferenţiar în anul 2000, iar gradul de profesor, în 2005 (domeniul Comunicare). Teza de doctorat a fost susţinută în 1999 şi titlul de doctor în filologie confirmat în anul 2000; coordonator ştiinţific, prof. univ. dr. D. Irimia. Între 1990 şi 2001, şi-a desfăşurat activitatea la Universitatea „Al. I. Cuza”, între 2001 şi 2010, la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi (decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Comunicării în intervalul 2005-2009), iar, din 2010, este titulară la Universitatea Ecologică Bucureşti, având şi contract de colaborare cu Departamentul de cercetare al Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi (2011-2015).

A beneficiat de burse posdoctorale „Nicolae Titulescu” la Universitatea din Viena, Austria (2006) ― domeniul Educație – şi, respectiv la Universitatea din Turku, Finlanda (2009) ― domeniul Comunicare și marketing.

Este autoarea a nouă volume publicate la edituri prestigioase, coautor al unui volum, coordonator a două antologii şi a colaborat la realizarea proiectelor concretizate în publicaţii, ca de exemplu: „Dicţionarul limbajului poetic eminescian. Semne şi sensuri poetice”, vol. I şi II (coordonator D. Irimia), Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, ISBN 973-703-057-5- Grant CNCSIS – şi „Studii şi cercetări de istorie a presei” (coordonator împreună cu Marian Petcu, conf. univ. dr. FJSC, Universitatea din Bucureşti), vol. al II-lea, Iaşi, Ed. Junimea, 2009, ISSN 2066-6462.

A tradus, din limba engleză, şase volume pentru Editura Polirom şi pentru Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Este autoare a 171 de articole, studii şi comunicări ştiinţifice susţinute în cadrul manifestărilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale în perioada 1981-2020. Dintre evenimentele ştiinţifice internaţionale se menționează: Congresul internaţional al romaniştilor, Innsbruck – 2007; Congresul internaţional de onomastică, Toronto – 2008, Conferinţa internaţională de marketing şi comunicare CMC – 2008, Slovenia, Conferința internațională de scris creativ și nuvele – Viena, 2013, Forum România, Viena (7 ani consecutivi) etc. Contribuțiile au fost publicate la edituri de prestigiu din străinătate (Peter Lang, Germania) și din țară. A participat şi a coordonat activităţi de workshop pe teme de strategii educaționale (Conferința Internațională de la Aveiro, Portugalia, 2009). A fost membră şi coordonator în următoarele proiecte şi granturi: proiect CNCSIS „Dicţionarul limbajului poetic eminescian”, referent ştiinţific şi coordonator al proiectului de cercetare în domeniul metodicii, iniţiat împreună cu MEdC, concretizat în volumul „Perspective interdisciplinare în învăţământul românesc”, Ed. Axa, 2004, ISBN 973-660-089-0 şi, de asemenea, coordonator al proiectului de cercetare cu tema „Strategii alternative de diferenţiere şi individualizare în predare – învăţare – evaluare”, finalizat prin Simpozion Naţional (9 aprilie 2005) şi lucrări publicate în volumul al II-lea, ISSN 1841-5199. Alte activităţi: iniţiator şi persoană de contact pentru proiect european PRAJERO (Hope for Children), 2004-2005, finanţat de Guvernul Italiei; copartener în Proiect european „Actual şi viitor în armonia relaţiilor interetnice din SE României”; coorganizator al Colocviului Internaţional „Multiculturalitate şi interculturalitate”, 2007; co- coordonator al proiectului cu finanţare europeană „Dicţionar de termeni ştiinţifici şi religioşi” (partener „Institutul de Imagologie” din Cluj, prof. univ. dr. Mircea Bertea) – finalizat în 2008; membru în proiectul „Istoria presei româneşti în date”, 2008-2011 (în cadrul ARIP); iniţiator şi coorganizator al Simpozionului Internaţional „Filologia modernă. Realizări şi perspective – Semiotica şi hermeneutica textului” în colaborare cu Academia din Republica Moldova (reprezentată prin conf. dr. Ana Bantoş). În calitate de expert al Ministerului Educației a fost referent pentru manuale de Limba și literatura română.

A organizat ediţia a II-a a Congresului Naţional de Istorie a Presei în anul 2009, la Iaşi după ce a găzduit întrunirea de constituire și de alegeri. În perioada 2008 – 2011 a fost preşedinte al filialei Moldova a ARIP. Este membră a Asociaţiei Internaţionale a Romaniştilor, a AFCOM şi ARIP.

 

Balint-Bloj Lacrima, născută la data de 2 octombrie 1981, la Toplița, Harghita, urmează Liceul Salamon Erno din Gheorgheni, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – Facultatea de Jurnalistică (2000 – 2004), master în Comunicare și relații publice (2004 – 2006) la aceeași Universitate, cursurile de doctorat în Comunicare (2012 – 2016) la Universitatea Babeș-Bolyai. În perioada 2004 – 2008 a fost reporter corespondent Evenimentul Zilei, reporter corespondent România Liberă, reporter Radio Tîrgu-Mureș, redactor Televiziunea Tîrgu-Mureș, reporter Radio Son și reporter la cotidianul 24 ore mureșene. Este angajat al Televiziunii Române din 2008, unde a fost redactor șef în perioada 2013 – 2018, în prezent jurnalist senior și realizator de emisiuni.

Răduţ BÎLBÎIE (n. 21 iulie 1963, Ploieşti) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, studii postuniversitare la SNSPA București, în Germania și SUA. Doctor „cum laude“ în Ştiinţe filologice (Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, 2003). Expert în Secția presă, apoi în Biroul de Analiză a Eficienţei Comunicării şi Analiză de Imagine din Direcţia de Relaţii Publice a Ministerului Apărării Naţionale (1995-1997); redactor-şef al publicaţiilor electronice ale M.Ap.N. (1997-1998); redactor-şef al Redacţiei Militare de Radio (2003-2007); director al Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale (2009-2010); director adjunct al Bibliotecii Militare Naţionale (2011-2012); şef al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice a MApN (2012-2013).  Din 2012, general de brigadă, consilier în Ministerul Educaţiei şi Cercetării și, din 2017, general maior (r). Din 1994, a susţinut cursuri şi seminarii de jurnalism şi de relaţii publice la Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. Din 2010, conferenţiar universitar (Academia Forţelor Terestre, „Nicolae Bălcescu” Sibiu).  Membru în Juriul de Onoare al Asociaţiei Române a Profesioniştilor în Relaţii Publice (ARRP), vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Istoria Presei (ARIP), membru al Uniunii  Ziariştilor Profesionişti. Publicații (selectiv): Dicţionarul jurnalistului de radio, 2004; Tânărul scriitor, o monografie, 2005;  Cinci (pre)texte de istorie a presei, 2014; 75 de ani de radiofonie militară: 1940-2015: studii, amintiri, documente privind emisiunile militare difuzate de Societatea Română de Radiodifuziune, 2015, apărute la Editura Tritonic din București.

Date personale: Iulian Boldea, critic, istoric literar, eseist, poet și profesor universitar, născut la 2 martie 1963, în oraşul Luduş, judeţul Mureş. Membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1996 (ales în mai multe rânduri în Comitetul de Conducere al Filialei Târgu Mureş), membru al PEN România şi al Asociaţiei pentru Istoria Presei (ARIP).

Studii: Studii liceale la Târgu Mureş, licenţiat în filologie (secţia română-franceză), doctorat în filologie, în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.  

Activitate profesională: Profesor universitar dr., Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş. A ocupat funcţii în învăţământul superior (şef de catedră, prodecan, decan, prorector, director al şcolii doctorale). Membru al Senatului universităţii. Cercetător ştiinţific, membru al Consiliului ştiinţific în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gh. Şincai” din Tîrgu Mureş, Academia Română. Manager (Redactor-şef) al revistei de cultură „Vatra”.  Conducător de doctorat, din anul 2007. Predă discipline din domeniul literaturii române şi literaturii comparate, la programe de studii filologice de licenţă, masterat şi doctorat. Este expert CNCS/ UEFISCDI, evaluator ARACIS, membru al Comisiei Permanente de Ştiinţe Umaniste şi Teologie, membru CNATDCU. Director al revistei Studia Universitatis „Petru Maior”. Philologia (acreditată BDI). Director al revistei Acta Marisiensis. Philologia (acreditată BDI). Director al Centrului de cercetare Modernitate şi postmodernitate în literatura română a secolului XX. Director al Editurii Arhipelag XXI, al revistei Journal of Romanian Literary Studies şi al revistei Alpha. Director al Institutului de Studii Multiculturale Alpha. Face parte din colegiul de redacție al revistelor: Anuarul Institutului de Cercetări Socio Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române din Târgu Mureș, Limba română (Chișinău, Republica Moldova), Libraria, Târgu-Mureș, Analele Universității din Oradea, Fascicula Limba și Literatura Română (ALLRO), LitArt. 

Debutul literar şi colaborări la reviste:  Debut  absolut: revista Flacăra, anul 1983. De-a lungul timpului a publicat poezii, studii, eseuri critice şi cronici literare în majoritatea revistelor de cultură din ţară şi la unele reviste din străinătate: “România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Orizont”, „Viaţa Românească”, „Ramuri”, „Limba română” (Chişinău), „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, „Contrafort” (Chişinău), „Echinox”, „Vatra”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Familia”, „Euphorion”, „Dacia literară”, „Poesis”, „Tomis” „Astra”, „Observator cultural”, „Tabor”, „Mozaicul”, „Poezia”, „Arca”, „Antiteze”, „Târnava” etc. 

Debut editorial şi cărţi publicate: A debutat editorial cu un volum de versuri intitulat Carte de vise (1994). A mai publicat două cărţi de poeme: Geometriile umbrei, Editura Dacia XXI, 2011 şi volumul bilingv Retorica oglinzilor/  La rhetorique des miroirs, Editura Ardealul, 2012. A publicat cărţi de critică şi istorie literară:  Metamorfozele textului (Orientări în literatura română de azi), Editura Ardealul, 1996; Faţa şi reversul textului (I.L.Caragiale şi Mateiu I. Caragiale), Editura Ardealul, 1998; Dimensiuni critice, Editura Universităţii “Petru Maior”, 1998; Timp şi temporalitate în opera lui Eminescu, Editura Ardealul, 2000; Ana Blandiana (monografie critică), Editura Aula, 2000; Simbolism, modernism, tradiţionalism, avangardă, Editura Aula, 2002; Scriitori români contemporani, Editura Ardealul, 2002; Poezia clasică şi romantică, Editura Aula, 2002; Poezia neomodernistă, Editura Aula, 2005; Istoria didactică a poeziei româneşti, Editura Aula, 2005; Vârstele criticii, Editura Paralela 45, 2005; Poeţi români postmoderni, Editura Ardealul, 2006; Teme şi variaţiuni, Editura Ideea Europeană, 2008; Aproximaţii, Editura Contemporanul, 2010; De la modernism la postmodernism, Editura Universităţii „Petru Maior”, 2011; Romanian Literary Perspectives and European Confluences, Edition Asymetria, Paris, 2011; Critici români contemporani, Editura Universităţii „Petru Maior”, , 2011; Modernism and Postmodernism in Romanian Poetry. A brief Outline, Lambert Academic Publishing, Saarbrücken, 2015; Ipostaze şi lecturi critice, University Press, 2018.

Colaborări la volume colective, antologii: Un destin istoric: Biserica română unită, Revista „Vatra”, 1999; Competiţia continuă. Generaţia 80 în texte teoretice, Ed. Paralela 45, 1999;  Întoarcerea învinsului, Ed. Limes, 2001; Portret de grup cu Laurenţiu Ulici, Ed. Dacia, 2002, The New Central and East European Culture, Shaker Verlag, Aachen, Germany, 2006; Intelectualii şi societatea modernă. Repere central-europene, Editura Universităţii „Petru Maior”, 2007; Scriitorul şi trupul său, Biblioteca Apostrof, 2007; Poetul for ever (coord. Iulian Boldea), Editura Ardealul, 2008; Starea prozei, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008; Nicolae Balotă, Peregrin prin patria cuvintelor (coord. Iulian Boldea),  Ed. Europress, 2009; Litterature, Communication, Interculturality (coord.: Al. Cistelecan, Iulian Boldea, Eugeniu Nistor), Edition Asymetria, Elancourt, France, 2011; Culture, Elites and European Integration. Communication, Prodifmultimedia Publishing House, Paris, 2011; Memory, Identity and Intercultural Communication (coord. Iulian Boldea), Edizioni Nuova Cultura, Roma, 2012; Specialized Languages and Conceptualization Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, 2013; Elites and the South-East European Culture (coord.: Iulian Boldea. Cornel Sigmirean), Edizioni Nuova Cultura, Roma, Italia, 2015; Screening Ethnicity in the Classroom through Movies, Lambert Academic Publishing: Germany; Il risorgimento italiano e i movimenti nazionali in Europa, Edizioni Nuova Cultura, Roma, Italia, 2013; Intineraries beyond Borders of Cultures, Identities and Disciplines, Editura Astra Museum, Sibiu, 2012; Lucian Blaga. Discurs poetic şi discurs filosofic (Autori: Iulian Boldea, Eugeniu Nistor), Editura Ardealul, 2013; Eugen Simion – 80, Editura Tracus Arte, 2013; Aproape de scenă, George Banu (coord. Iulian Boldea, Ştefana Pop-Curşeu), Editura Curtea-Veche, 2013; In-between Difference and Diversity: Studies of Cultural and Intellectual History, Editura „Astra Museum”, Sibiu, 2013; Mircea Muthu. În orizontul sintezei (coord.: Iulian Boldea), Editura Arhipelag XXI, 2014; Aurel Pantea. Ultimul taliban (poetica neantului), (coord.: Iulian Boldea), Editura Arhipelag XXI, 2014; Norman Manea – departe şi aproape, (coord.: Iulian Boldea, Claudiu Turcuş), Editura Arhipelag XXI, 2014; Intelectualii: ideologii şi destin politic, Arhipelag XXI, 2015; Cornel Moraru – critică şi raţionalitate (coord.: Iulian Boldea), Editura Arhipelag XXI, 2015; Comunicare şi multiculturalitate (coord.: Iulian Boldea, Cornel Sigmirean), Editura Universităţii „Petru Maior”, 2015; Ion Vianu, Mărturii şi mărturisiri. Convorbiri cu Iulian Boldea, Editura Arhipelag XXI, 2015; Cler, biserică și societate în Transilvania sec. XVII-XX, Ed. Argonaut, (România), Symphologic Publishing, Gatineau (Canada), 2016; Cum citesc bărbaţii cărţile femeilor, Editura Polirom, Iaşi, 2017; Cenaclul de Luni – 40, Editura Cartea Românească, 2017; Ştefan Petică – 140. Restituiri, Editura Universitaria, Craiova, 2017; Răzbunarea barbarilor, Editura Ideea Europeană, 2017; Confesiune, cultură, națiune. Perspectivă istorică (coord. Iulian Boldea, Cornel Sigmirean), Argonaut Publishing, 2018; Intersecţii comparatiste, Editura Şcoala Ardeleană, 2018; Mircea Braga. În mijlocul utopiei culturale asumate, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2018; Humanities in the spotlight, Lambert Publishing House, 2019. Iulian Boldea este prezent în mai multe antologii de poezie: Ceasul de flori. Antologie de poezie târgumureşeană, Editura Tipomur, 2001; Îmblânzitorul de timp. Antologie de poezie mureşeană, Editura Tipomur, 2003; Poeţii revistei Echinox. Antologie (1968-2003) de Ion Pop, Editura Dacia, 2004; Antologia  poeţilor ardeleni  contemporani, Editura Ardealul, 2004; Efigii lirice, Editura Ardealul, 2009; Din lirica românească de dragoste, Editura Ardealul, 2010.

Iniţiative culturale: Fondator al Editurii Arhipelag XXI, al revistelor Alpha şi Journal of Romanian Literary Studies. A înfiinţat Centrul de cercetare Modernitate şi postmodernitate în literatura română a secolului XX (MPLR), centru acreditat CNCS. Este preşedinte al comitetului de organizare al unor conferinţe naţionale şi internaţionale. A fost membru în numeroase comisii de doctorat şi de abilitare. A organizat zeci de simpozioane, mese rotunde şi conferinţe naţionale şi internaţionale. A fost membru în juriul unor concursuri literare naţionale (Uniunea Scriitorilor, PEN România). A coordonat zeci de granturi ştiinţifice şi de proiecte didactice. Coordonează activitatea Comisiei de denumiri în administraţia publică, în cadrul Prefecturii Judeţului Mureş (este preşedinte al comisiei).

Referinţe critice în volume: Ştefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Editura Domino, 1998; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii’80-’90, Editura Paralela 45, 1999; Ana Cosma, Scriitori români mureşeni. Dicţionar biobibliografic, Biblioteca judeţeană Mureş, 2000; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti. 1950-2000, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Diana Adamek, Castelul lui Don Quijote, Editura Limes, 2002; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, Editura Dacia, 2003; Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Horea Poenar (coordonator), Dicţionar Echinox. A-Z, Editura Tritonic, 2004; Constantin Cubleşan, Eminescu în privirile criticii, Ed. Grinta, 2005; Bogdan Creţu, Arpegii critice, Editura Timpul, 2005; Traian Vedinaş, Echinoxismul. Dicţionar sintetic şi antologic, Editura Grinta, 2006; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006; Al. Cistelecan, Diacritice, Ed. Curtea Veche, 2007; Ovidiu Pecican, Sertarul cu cărţi, Ed. Limes, 2007; Irina Petraş, Cărţi de ieri şi de azi, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007; Irina Petraş, Literatura română contemporană. O panoramă, Editura Ideea Europeană, 2008; Viorica Ela Caraman, Antescriptum, Colecţia Biblioteca revistei ”Limba română”, Chişinău, 2009; Dorin Borda, Ilarie Opriş, Dascăli mureşeni, Editura Nico, 2009 etc.

Referinţe critice în reviste / publicaţii periodice: Cornel Moraru, Poemul din vis¸ în revista “Vatra”, nr. 4, 1995; Ion Pop, Exerciţii de lectură, în revista „Vatra”, nr. 8, 1997; Nicolae Oprea, „Firea morală” a criticului, în revista „Vatra”, nr. 8, 1997; Diana Adamek, „Metamorfozele textului”, în revista „Tribuna”, nr. 51-52, 1997; Octavian Soviany, Iulian Boldea, în revista “Contemporanul”, nr. 9-22, 1997; Mihai Dragolea, Omul rotund, în revista “Vatra”, nr. 3, 2000; Dorin Ştefănescu, Critica generoasă, în revista “Vatra”, nr. 3, 2000; Al. Cistelecan, Medalia Caragiale, în revista “Vatra”, nr. 3, 2000; Nicoleta Sălcudeanu, Etică şi echitate critică, în revista “Vatra”, nr. 2-3, 2001; Irina Petraş, Iulian Boldea, în revista „Contemporanul”, nr. 48-52, 2002; Constantin Cubleşan, Timp şi temporalitate, în revista „Litera Nordului”, nr. 1, 2003; Daniel Cristea-Enache, Didactica, în „Adevărul”, 13 martie 2004; Paul Cernat, Recenzii despre critica postbelică, în „Ziua”, nr. 3428, 15 septembrie 2005; Irina Petraş, Poeţi de familie bună, în revista „Apostrof”, nr. 9,2007; Gheorghe Grigurcu, O voce imperturbabilă, în „România literară”, nr.41, 2009.

Premii culturale: Marele premiu al revistei “Astra”, 1988; Premiul pentru debut al revistei “Poesis”, 1994; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Târgu Mureş (1996, 1998, 2000, 2002, 2004, 2009, 2011, 2012, 2017, 2019); Ordinul „Meritul pentru învăţământ”, în grad de Ofiţer, 2004; Premiul de excelenţă „Superlativele culturale ale anului 2005”, pentru volumul Istoria didactică a poeziei româneşti, Radio Difuziunea Română, 2006; Marele Premiu al Festivalului Naţional „Lucian Blaga”, Târgu-Mureş, 2008; Premiul de excelenţă şi Distincţia „Fibula de la Suseni”, din partea Prefecturii judeţului Mureş, 2009; Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române (2011), Cetăţean de onoare al oraşului Luduş (2012); Premiul special „Lucian Blaga” al Academiei Române (2013), Premiul pentru critică literară al revistei „Poesis” (2014); Medalia Distincţia Culturală, decernată de Academia Română (2017), Diplomă de excelenţă ştiinţifică acordată de Senatul Universităţii „Petru Maior” (2015, 2016, 2017, 2018).

Brătianu Traian, n. 9 iunie 1941, Constanța.

Studii : – Facultatea de filosofie a Universităţii Bucureşti, 1966;

 – Curs postuniversitar de jurnalism la Facultatea de Jurnalism Bucureşti, 1973;

 – Doctorat în istorie la Universitatea Bucureşti, 2004.

Activitate profesională: 

-Jurnalist. Activitatea jurnalistică s-a întins, neîntrerupt, pe parcursul a peste 50 de ani, la ziarele Dobrogea Nouă, Delta, Cuget liber şi România liberă , timp în care a publicat peste 45 000 de texte: editoriale, eseuri, reportaje, interviuri, foiletoane, epigrame, cugetări, poezii, pentru care a fost distins cu medalii, diplome de merit şi de fidelitate.

De-a lungul anilor a colaborat şi la o serie de publicaţii străine: Cernomorsca Komuna (Ucraina), Dobrujanska Tribuna (Bulgaria), Kurier Szezecinski (Polonia), Ottsee Zeitung (Germania),  Cugetul (Republica Moldova) şi altele.

În prezent continuă să scrie, ca ziarist independent, în publicaţii de profile diferite, precum: Dobrogea culturală, Arma Pontica, Agora, Emel, Karadenis (toate din Constanţa), Cuget (Craiova), Poesia, Dor de Basarabia, Scârţ (din Iaşi), ACUS (Sibiu),  AG PE RIME (Piteşti), Epigrama (Bucureşti) şi altele.

A fost membru fondator al publicaţiilor: Delta (1968), Cuget Liber (1989); Gânditorul (1990); Curierul sportiv (1990); Constanţa 2000, Cuget Liber TV (2001).

Alte activităţi:

-Profesor în învăţământul preuniversitar 1968 – 2009. 

-Lect. univ. dr. la Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanţa, Judeţul Constanţa, începând cu 1992.

Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, A.R.I.P., Uniunii Epigramiştilor din România, Asociaţiei ”Pro Basarabia şi Bucovina”, Asociaţiei Cultul eroilor „Regina Maria”, filiala Constanţa.

Recunoaşteri:

A primit mai multe distincţii: Medalia „A XXV-a aniversare a eliberării patriei” (1969); Medalia „Andrei Şaguna” (2009); Medalia „Litteris et Virtuti”, conferită de Universitatea „Andrei Şaguna” (2010); Medalia „20 ani de independenţă”, conferită de Consiliul Raional Căuşeni, Republica Moldova (2011); Medalia omagială „Regina Maria”, conferită de Liga Culturală Română şi Universitatea „Andrei Şaguna” (2013); În ianuarie 2020, UZPR i-a atribuit distincţia ”CREDINŢĂ ŞI LOIALITATE”, pentru devoţiunea, perseverenţa, străduinţa şi puterea de a sluji actul jurnalistic şi publicistic de-a lungul unei bogate cariere, iar în februarie 2020 Cenaclul literar „Mihail Sadoveanu”, din Constanţa, i-a conferit „Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate literară”.

Lor li se adaugă un mare număr de diplome oferite, ca recunoaştere a unei activităţi prodigioase, de: Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România (pentru contribuţia la editarea ziarului Litoral – 1998); Trustul de presă Cuget liber (pentru merite deosebite în activitatea profesională – 2003); Ziarul Cuget Liber (pentru fidelitate, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la înfiinţarea publicaţiei – 2004); Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”; Revista Tomis;  filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor; Institutul Naţional „Rezistenţa prin religie”; Universitatea „Andrei Şaguna”, Cenaclul „Mihail Sadoveanu”; Centrul de Cultură şi Asistenţă Didactică „Casa Limbii Române” din Căuşeni,  Republica Moldova( la aniversarea a 15 ani de existenţă a instituţiei – 2016). etc.

 În anul 2007 a apărut în „Who’s Who in România” – o enciclopedie a personalităţilor societăţii contemporane, iar în 2019 în Dicţionarul personalităţilor dobrogene. 

Autor şi coautor a mai multor  cărţi:

A publicat cursuri de specialitate (Istoria presei; Tehnici de redactare; Scriitura şi genurile presei; Etica şi deontologia publicistică,), apoi cărţi de diverse facturi: Politica în recital, 1996; Un Ulise întâmplător, 1998 ; Recurs la politică, 2000; Proteste vesele, 2003; Politică şi societate în Dobrogea, 2010; Basarabia, te iubesc!, 2012; Presa dobrogeană de ieri şi de azi, 2013; Umor şi umorişti dobrogeni, 2015,Chef de glume, 2017, Ni hao, China!, 2018 şi altele.

A apărut într-un mare număr de cărţi colective: Studii istorice dobrogene, 2003;1918-2008. 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România, 2008; Arc peste timp. 23 august 1939-23 august 1944, 2009; Mass media între document şi interpretare. Studii şi cercetări de istoria presei, 2012; Prăvălia cu umor (volumul I, 2010 şi II, 2013; Marea Neagră în contextul ascensiunii marilor puteri europene (sec.XIX-XX), 2012; Studenţi(me)a văzută de epigramişti, 2012; Epigramiştii se prezintă, 2012; Maria, regina Marii Uniri, 2013; Epigrama – floarea parfumată a literaturii, 2013; Presa culturală, 2015; „Urme, antologie de creaţie literară a Cenaclului „Mihail Sadoveanu”, 2016; Containerul cu umor, 2016; Tradiţii ale presei religioase din România, 2017; Dobrogea, în contextul primului război mondial, 2017; Jurnalişti şi scriitori în tranşeele marelui război, 2017; Vaporul cu umor, 2017; Unitatea limbii şi culturii române, 2018; Fabrica cu  umor, 2018 etc. 

A obţinut diverse premii la Festivalurile internaţionale de la Costineşti, Constanţa, Vişeu de Sus, Tg. Jiu, Soroca, Slatina.

Cernicova-Bucă Mariana (n. la 16 februarie 1960, Timişoara) este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii de Vest din Timişoara (1983). Doctor în filologie (1999), conferenţiar universitar (2000) la Universitatea „Tibiscus” din Timişoara (Facultatea de Jurnalism, 1998 – 2009; între 2004-2008 prorector), respectiv – la Universitatea „Politehnica” din Timişoara (Departamentul de Comunicare şi Limbi Străine, din 2009). Publicist din 1990, colaborează cu interviuri, reportaje şi comentarii la ziare locale, regionale şi naţionale din România. Este expert în probleme de ştiinţele comunicării (jurnalism şi relaţii publice), politologie, istorie contemporană, administraţie publică, afaceri euroregionale şi europene. A urmat un stagiu de pregătire în management academic la Universitatea George Washington din SUA (2005).

Ca autor, semnează fie ca Mariana Cernicova, fie ca Mariana Cernicova-Bucă. Este autor al următoarelor volume: Podul de piatră. Mărturie despre Basarabia, Mirton, Timişoara, 1996, Interviul, un dialog specializat, Editura Augusta, Timişoara, 1997, Stilul publicistic actual. Cu privire specială asupra interviului, Editura Augusta, Timişoara, 1999, Regiunea de dezvoltare V Vest: politică şi administraţie, Editura Intergraf, Reşiţa, 2003, Noi suntem poporul. Timişoara, decembrie 1989, Editura Intergraf, Reşiţa, 2003, Punctuaţia în publicistica românească actuală, Editura Augusta şi Editura Artpress, Timişoara, 2007, Universul mediatic timişean (1989 – 2009), Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2009, Panorama județului Timiș în date, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2012, Panorama Timișoarei și a județului Timiș în date, Orizonturi Universitare, 2013, Timișoara 1989: vocile orașului, Eurostampa, Timișoara, 2014. Este prim autor al volumelor Mass media din Timişoara postdecembristă, Editura Augusta, Timişoara, 2000, Dicţionarul vieţii publice timişene postdecembriste 1989 – 2000, Editura Intergraf, Reşiţa, 2000, Student la Poli… ieri și azi, Editura Politehnica, Timișoara, 2012, autorul capitolului de istorie 1990 – 2004 în volumul Din cronologia judeţului Timiş, Editura Marineasa, Timişoara, 2004, respectiv autorul secțiunii Date privind istoria presei bănățene 1989-2012, în Petcu, Marian (coord.), Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică, Polirom, Iași, 2012. Este coautor al mai multor dicționare ale limbii române sau bilingve, printre care: 

[1] Bucă, Marin; Cernicova, Mariana. 2018.  Dicționar de omonime. Prestige, București, 288 p. 

[2] Bucă, Marin; Cernicova, Mariana. 2018.  Dicţionarul general de expresii şi locuţiuni ale limbii române, vol. 2, Editura de Vest, Timișoara, ISBN 978-973-36-0723-6, 282 p. 

[3] Bucă, Marin; Cernicova, Mariana. 2017.  Dicţionarul general de expresii şi locuţiuni ale limbii române, vol. 1, Editura de Vest, Timișoara, ISBN 978-973-36-0722-9, 285 p. 

 [4] Bucă, Marin; Cernicova, Mariana. 2017.  Dicționar de antonime sinonimizat, Prestige, București, ISBN 978-606-8878-12-6, 311 p. 

[5] Bucă, Marin; Cernicova, Mariana. 2015.  Dicționar de câmpuri frazeologice,  ISBN 978-606-8379-86-9, 404 p.

[6] Bucă, Marin; Cernicova, Mariana. 2014. Dicționar analogic și de sinonime, ISBN 978-973-8968-53-0, 496 p.

[7] Cernicova-Bucă, Mariana, Dejica, Daniel. 2014. Dicționar de comunicare și relații publice român-englez, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, ISBN 978‐606‐17‐0638‐9, 270 p.
[8] Daniel Dejica, Mariana Cernicova-Bucă. 2014. Dicționar de comunicare și relații publice, englez-român, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, ISBN 978-606-17-0639-6, 263 p.

 

A participat la realizarea următoarelor proiecte: Centru de Monitorizare a Presei Economice, Instruire si Practica Jurnalistica, în colaborare cu Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoaram PHARE RO 0104.03/3.2, 36.905 euro; 100 de studenti, 67 de jurnalisti, 200 de participanti la seminariile de presa organizate în cadrul proiectului (partener), Strategia culturală a județului Timis 2002-2005 (realizare studiu privind situatia presei locale), „Timişoara – teritoriu responsabil pentru coeziunea socială şi dezvoltarea durabilă” (2007 – consultant relaţii publice) și ”Rolul Dialogului Social în Dezvoltarea Incluziunii Sociale Active” (POSDRU, ID 62500, 2011-2012); Phare 2004 / 016-943.01.01& 2004 / 016-943.01.02 / CARDS 04SER01/11/053 & 04SER02/03/001 (PHARE CBC) “Copiii supradotaţi şi adulţii relevanţi pentru educaţia lor din Banatul de Sud şi judeţul Timiş” în colaborare cu Şcoala Superioară de Învăţători din Vrşeţ (Serbia) (coordonator din partea partenerului român), Erasmus Intensive Language Course (curs intensiv de limba și cultura română pentru studenți străini, director de grant, 2011-2012 și 2012-2013),  „Formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere”, acronim NETMIN, eMS nr. RORS-308, implementat în cadrul Programului Interreg-IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia de Universitatea Politehnica Timișoara (România) și de Institutul de Minerit și Metalurgie Bor (Serbia) (2019-2020),  301.480,20 euro (asistent relații publice), Valori culturale și profesionale ale studenților din Universități Tehnice românești, GNac ARUT 2028 (2019-2020), 10.000 euro (cercetător).  

Este membru al următoarelor organizaţii neguvernamentale: European Communication and Research Association (ECREA), Asociaţia Română de Istoria Presei (ARIP – membru în Comitetul Director), Asociaţia Formatorilor în Jurnalism şi Comunicare (AFCOM), Alianţa Universităţilor pentru Democraţie (AUDEM – membru în Comitetul Director, vicepreședinte european), Asociaţia Orizonturi Universitare (AOU), Asociaţia Presei Timişorene (APT), Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare din Timişoara (CRIES), Fundația ”Politehnica” Timișoara. 

Pentru activitatea desfăşurată a fost distinsă cu Ordinul şi medalia Meritul pentru învăţământ în grad de Cavaler (2004). 

Alte distincții:

• Premiul Pro Cultura, acordat de Mitropolia Banatului și de Consiliul Județean Timiș, 2018.
• Diploma de excelență a județului Timiș, acordată de Consiliul Județean Timiș, HCJ 262/30.10.2017. 
• Diploma memorială „Silvius-Bata Miclea”, pentru contribuţia la propăşirea jurnalisticii româneşti în spaţiul banatic, acordată de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, S.R. Iugoslavia. 23.04.2000
• Diploma Silvius-Bata Miclea, pentru contribuţii deosebite în publicistica bănăţeană, acordată de Societatea literar-artistică „Tibiscus”, Uzdin, R.S. Iugoslavia, 28.11.1999
• Premiul pentru jurnalistică „Valeriu Branişte” secţiunea „consacraţi” la Concursul naţional de jurnalistică „Valeriu Branişte” organizat de Consiliul Consultativ al Presei Româneşti din Banat, Teatrul Vechi din Oraviţa, Primăria Oraviţa şi Clubul Intelectualilor, 27.08.1998.
• Premiul Asociaţiei presei timişorene pe anul 1997
• Diploma de onoare a Prefecturii Timiş, pentru merite deosebite în viaţa culturală a judeţului Timiş, 21.05.1996

Pentru activitatea de cadru didactic și cercetător științific:

• Best speaker award, la Conferința International Multidisciplinary Scientific Conferences (SGEM) Albena, Bulgaria, 2019
• Best presentation award, la Conferința International Multidisciplinary Scientific Conferences (SGEM) Albena, Bulgaria, 2017

• Best paper award la Conferința International Multidisciplinary Scientific Conferences (SGEM) Albena, Bulgaria, 2015
• Diplomă de excelenţă la conferința internațională Competence Oriented teaching-Oradea, 2014
• Diplomă de excelență în educație și cercetare nr. 697/26.04.2013, Proiect educațional ”Promovarea societății cunoașterii din educație, dezvoltare, inovare și cercetări interdisciplinare”, Oradea, România, acordată de Asociația Europeană pentru Excelență în Educație și Cercetare Asociaţie profesională, 2013.

Chiaburu Elena (n. 22 august 1967, Costești, jud. Vaslui) – Licențiată în Istorie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași în anul 1990. Doctor în Istorie și Științe auxiliare în anul 2003, cu teza Carte și tipar în Țara Moldovei. Este bibliotecar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” (din octombrie 2002). Anterior a fost angajată a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași (între 1990 – oct. 2002), unde a parcurs toate etapele profesionale. Ca o recunoaștere a activității sale, în septembrie 2010 Asociaţia Bibliotecarilor din România i-a conferit Premiul „Ioachim Crăciun” (cel mai bun bibliotecar universitar din România), iar în 2011 a obținut Premiul III, Categoria Bibliotecarul anului, acordat de Fundația Dinu Patriciu în cadrul Galei pentru educație. A fost inclusă în Dicționarul bibliologilor români, alcătuit de Gh. Buluţă, Victor Petrescu, Emil Vasilescu, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2011, p. 63, sub voce. Este consultant științific – domeniul „Istorie” al revistei „Philobiblon”, Cluj- Napoca, ISSN 1224-7448; membru în Comitetul științific al Simpozionului Istorie, cultură, patrimoniu, organizat de Muzeul Literaturii Române Iași (din 2015); membru în consiliul științifice al Anuarului Arhivelor Naționale Bacău „Acta Bacoviensia” (din 2015). Este Expert în Carte veche și Documente și Carte modernă, bibliofilie și manuscrise, acreditat de Ministerul Culturii. A publicat peste 150 de studii, articole și recenzii și a susținut peste o sută de comunicări la conferințe, simpozioane și sesiuni științifice. Domeniile de interes sunt istoria cărții și a tiparului, a presei, a bibliotecilor, a Bisericii și a culturii românești. A elaborat două lucrări devenite de referință: Carte și tipar în Țara Moldovei (două ediții, în 2005 și 2009) și Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei (vol. I – IV, în colaborare cu acad. Ioan Caproșu) și câteva cataloage de carte veche, rară și prețioasă.

Ciobanu Vasile (n. la 13 decembrie 1947, Bălţaţi, jud. Iaşi). Studii liceale la Tg. Frumos, absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie, Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi, specializarea istorie (1971). Doctor în istorie (1999), cercetător ştiinţific I (din 2000) la Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, unde a fost angajat în 1971. În anii 1994-2011 lector şi conferenţiar universitar (din 2002). Din 2011 conf. univ. asociat. În 1998-2000, 2002-2008 şef al Catedrei de Istorie Modernă şi Contemporană a Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.
Preocupat de istoria germanilor din România în sec. XX, istoria minorităţilor naţionale, istoria presei, istoria oraşelor, istoria relaţiilor internaţionale în sec. XX, istorie economică în sec. XX. A organizat, în colaborare, 25 de sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi a publicat lucrările unora dintre acestea, în colaborare cu Sorin Radu: Partide politice şi minorităţi naţionale din România în sec. XX, I-VI(2006-2011); Unirea din 1918. Act fundamental al istoriei României (2008). A coordonat şi a colaborat la publicarea unor instrumente de lucru: volume de bibliografie (Bibliografia istorică a oraşelor din România-2008, Bibliografia cărţilor apărute în limbile minorităţilor naţionale şi despre minorităţile naţionale din România în perioada 1990-2001, I (2003); volume de documente în colaborare: Frontul Plugarilor. Documente , I 1944-1947 (2011), Ideologie şi formaţiuni de dreapta în Romania, VII, 1941-1943 (2009), cronologii:Cronologia germanilor din România 1989-2009 (2011). A publicat volumul de autor Contribuţii la cunoaşterea istoriei saşilor transilvăneni 1918-1944 (2001), pentru care a primit premiul “George Bariţiu” al Academiei Române. Coautor la volumele: Anul 1918 în Europa Central-Estică. Contribuţii bibliografice şi istoriografice (2007),Taten und Gestalten. Bilder aus der Vergangenheit der Rumäniendeutschen, II (2002), Istorie financiar-bancară. Studii asupra băncilor româneşti, maghiare şi slovace din Austro-Ungaria 1867-1918 (2001). Are 25 de contribuţii în volume colective apărute în ţară şi în Germania şi 75 de studii şi comunicări în reviste de specialitate. A susţinut peste o sută de comunicări la manifestări ştiinţfice interne şi internaţionale asupra unor teme din domeniile care îl preocupă. A prefaţat 5 volume de istorie. Stagii de perfecţionare şi documentare la Berlin, Tübingen, München, Moscova, Dresda, Gundelsheim/Nekar. Director de grant ANST (2000), membru grant A CNCSIS (2006-2008).
Este preşedintele Comisiei de Istorie a Oraşelor din Romania (din 2008), preşedintele Societăţii „Civitas nostra” pentru studierea istoriei oraşelor (din 2006), secretar de redacţie (1993-2000) şi redactor-şef al revistei “Historia Urbana” (din 2001), redactor-şef adjunct al “Anuarului Institutului de Cercetări Socio-Umane” Sibiu (1994-2011), membru în comitetul de conducere al Societăţii de Studii Transilvane (din 2006).
Referinţe critice. În volume: Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu. Semicentenar 1956-2006, coord. Paul Niedermaier, Sibiu, Editura Honterus, 2006, p.135-139;Forschungsinstitut für Geisteswissenschaften Hermannstadt, Honterus Verlag, Hermannstadt, p. 141-145; Enciclopedia personalităţilor din România. Editor Ralph Hübner, ed. a III-a, Who is Who Verlag für Personenenzyklopädien A.G., Zug, 2008, p. 273. (Iulia Taraş)

Cseke Peter, n. 30 ianuarie 1945, Rareş, jud. Harghita

Genul frecventat: istoric literar, eseist

Studii: licenţă UBB, 1968; doctorat UBB, 1995

Debut absolut: revista „Korunk”, anul 1963, poezie

Debut editorial: „Víznyugattól vízkeletig” (De la apusul soarelor la izvoare; reportaje sociografice), Ed. Kriterion, 1976

Data primirii în Uniunea Scriitorilor: 1980

Alte afilieri: 

1. Membru al Uniunii Scriitorilor Maghiari (1990)
2. Membru al Clubului PEN din Transilvania (1990)
3. Membru al Societăţii Muzeului din Ardeal (1990)
4. Membru al Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania (1990) 
5. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Filologilor Maghiari (1992)
6. Membru fondator al Institutului de Istorie ai Literaturii Maghiare din România (1999)
7. Membru al Asociaţiei „Németh László” (1999)
8. Membru al corporaţiei doctorilor al Academiei Maghiare de Ştiinţă (2000)
9. Membru al Asociaţiei Creatorilor Maghiari (2001)

David Ioan. M-am născut la 20 octombrie 1950, în Giarmata Vii, comuna Ghiroda (Timiş). Locuiesc în Timişoara. Am absolvit Facultatea de Ziaristică, Bucureşti (1980). După absolvire, am lucrat în presa timişoreană: „Drapelul roşu” (redactor), „Renaşterea bănăţeană” (şef secţie, secretar general de redacţie şi redactor-şef adjunct) şi „Publitim” (fondator şi director) până în 2006, având colaborări şi la alte ziare şi reviste locale şi naţionale, răstimp în care am publicat peste 3000 de articole, într-o bogată paletă de genuri şi specii jurnalistice. În 2005, am devenit doctor în filologie, la Universitatea de Vest din Timişoara, avându-l coordonator științific pe Magistrul G. I. Tohăneanu. Concomitent, am activat şi în învăţământul superior, la universităţile timişorene „Tibiscus”, „Politehnica” şi Universitatea de Vest, în calitate de cadru didactic asociat (deţin gradul de conferenţiar). Din 2008, îmi desfăşor activitatea în cadrul Academiei Române, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, în calitate de cercetător ştiinţific gradul II. Din 25 mai 2015, director al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timişoara, iar începând cu 4 iulie 2017 am ocupat, prin concurs, postul de director al  Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara, pe care îl dețin și în prezent.

De-a lungul anilor, am participat la peste 50 de manifestări naţionale şi internaţionale (sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane, conferinţe, congrese etc.); am publicat peste 50 de studii şi cercetări în volume colective, reviste naţionale şi internaţionale şi opt cărţi în domeniile istorie literară şi a presei: Presă şi cultură. În secolul al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, Timişoara, Editura Augusta-Artpress, 2006; Presa românească din Banat. Preocupări de cultivare a limbii. De la începuturi până în 1918, ediţia a II-a, Timişoara, Editura David Press Print, 2013; „Banatul” (1926-1930). Prima revistă literară bănăţeană, Craiova, Editura Scrisul românesc, 2013; Presa românească din Banat în secolul al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea. Repere publicistice şi filologice, Oradea, Editura Universitatea din Oradea, 2013; Presă şi cultură. În secolul al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea, ediţia a III-a, Oradea, Editura Universitatea din Oradea, 2013; Presa românească din Banat. Preocupări de cultivare a limbii. De la începuturi până în 1918, ediţia a II-a, Oradea, Editura Universitatea din Oradea, 2013; „Semenicul” (1928-1932). Contribuţii monografice, Arad, Editura Gutenberg, 2018.

De asemenea, am colaborat la apariţia a două lucrări deosebit de importante: Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică, Iaşi, Editura Polirom, 2012 şi Enciclopedia Banatului, volumul Literatura, ediţia I (2015) şi ediţia a II-a (2016), Timişoara, Editura David Press Print. Am îngrijit 14 volume de largă inspiraţie ştiinţifică şi culturală: Dr. Valeriu Branişte, Tabla de la Lugoj – un monument preţios literar-istoric, Timişoara, Editura David Press Print, 2010; T. Vuia, Le Banat (Timishana), ediţie bilingvă (română – franceză), Timişoara, Editura David Press Print, 2010; Dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei române din Banat, Timişoara, Editura David Press Print, 2012; Fascinaţia ţinutului. Ion Marin Almăjan în dialog cu critica literară, Timişoara, Editura David Press Print, 2013; Ion Marin Almăjan, Biruit-a gândul… Epistole dintre două veacuri, Timişoara, Editura David Press Print, 2014; Academia Română, Timişoara, In Honorem Magistri. Crişu Dascălu 75, Timişoara, Editura David Press Print, 2016; Tradiţii ale presei ştiinţifice. Lucrările prezentate la Congresul Internaţional de Istorie a Presei, Timişoara, Editura Academiei Române, Bucureşti şi Editura David Press Print, 2016; Academia Română, Timişoara, In Honorem Magistri. Costa Roşu 70, Timişoara, David Press Print, Zrenianin (Serbia), Editura ICRV, 2017; Academia Română, Filiala Timişoara, In Honorem Magistri. Păun Ion Otiman 75, Timişoara, Editura David Press Print, 2017; Societatea Enciclopedică a Banatului, In Honorem Magistrae Diana Oriman-Blidariu. O viaţă închinată dragostei pentru familie, şcoală şi glia străbună almăjană, Timişoara, Editura David Press Print, 2017; Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, In Honorem Magistrae. Doina Bogdan-Dascălu, 75, Timişoara, Editura David Press Print, 2018; Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Unitatea limbii şi culturii române. Lucrările prezentate la Congresul Internaţional al Culturii Române, Timişoara, Editura Academiei Române, Bucureşti şi Editura David Press Print, 2018; Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Pe urmele generalului Henri Mathias Berthelor în România, Timişoara, Editura David Press Print, 2018; Societatea Enciclopedică a Banatului, In Honorem Magistri. Simion Dănilă 75, Timişoara, Editura David Press Print, 2018, Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, In honorem Magistri. Alexandru Ruja 75, Timișoara, Editura David Press Print, 2019.

În calitate de cercetător ştiinţific şi director al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara, am organizat împreună cu Filiala ARIP din Banat, trei manifestări ştiinţifice de amploare: Congresul Internaţional de Istorie a Presei, ediţia a IX-a, cu tema Tradiţii ale presei ştiinţifice (2016), Congresul Internaţional al Culturii Române, sub genericul Unitatea limbii şi culturii române (2018), manifestare dedicată Centenarului Marii Uniri și Simpozionul Internațional „Centenarul Banatului 1919-2019”.

Coordonez publicaţia ştiinţifică – „Revista de Studii Banatice”; membru fondator al Centrului  European de Studii şi Aplicaţii Interdisciplinare, Societăţii Enciclopedice a Banatului şi membru în Asociaţia Română de Istorie a Presei, Asociaţia Formatorilor în Jurnalism şi Comunicare şi în Asociaţia Bibliotecarilor din România. În 2017, am devenit membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; sunt component al Juriului de onoare, disciplină și arbitraj, la a doua legislatură, și președintele Filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș, începând din acest an. Întemeietor şi director al Editurii David Press Print din Timişoara, coordonator al colecţiei Bibliotheca banatica (alături de prof. univ. dr. Crişu Dascălu).

Dănilă Ioan. Informaţii generale. Născut la 16 dec. 1949, în oraşul Târgu-Neamţ, judeţul Neamţ. Absolvent al Liceului „Ştefan cel Mare” Târgu-Neamţ, profil umanist, al Institutului Pedagogic de 2 Ani Suceava şi al Universităţii din Craiova (Facultatea de Filologie, specializarea limba şi literatura română – limba şi literatura latină). Învăţător în judeţul Neamţ, profesor la Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 19 („Alexandru Ioan Cuza“) Bacău şi la Liceul Pedagogic „Ştefan cel Mare” Bacău; director al Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău; conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău; redactor (din 2017) al Revistei de Cultură „Ateneu”. Doctor în filologie (2004) cu teza „Elemente româneşti în graiul ceangăilor din Moldova”.

     Autor sau coautor de lucrări ştiinţifice (cursuri universitare de limba română, limba latină şi dialectologie, precum şi de metodică a disciplinelor şi de antropologie culturală), didactice (manuale ş auxiliare didactice pentru învăţământul preuniversitar) şi de explorare culturală. Titluri: „Limba română în graiul ceangăilor din Moldova”, „Limba română – algoritmii analizei gramaticale“, „Fonetică şi fonologie. Note de curs, aplicaţii“, ,,Româna corectă, prin întrebări, răspunsuri şi comentarii”, „Sonuri şi con-texte bacoviene“, „Alecsandri, băcăuanul (pledoarii documentare şi jurnalistice)“, „Alecsandri, din nou acasă”, „Casa din cuvinte… (Pro Alecsandri)”, ,,Dumitru Alistar – un ilustru cărturar moldovean”, „Enciclopedia judeţului Bacău“, „Gârleni – file de monografie“, „Monografia comunei Luizi-Călugăra“, „Traian (NT): istorie, spiritualitate şi bună convieţuire”, „Ştiinţă şi destin – Giorge Pascu” ş.a. 

     Editor/coordonator: „Două studii istorice”, de Ioan Alecu; ,,Casa – semn al identităţii culturale”; „Starea de a fi român“; „De la «şcoala din Câmpul Poştei», la Şcoala cu Clasele I-VIII «Georgeta Mircea Cancicov» Bacău”; „Şcoala cu Clasele I-VIII «Alexandru Ioan Cuza»” Bacău. Începuturile (1859-1975)”; „Laurenţiu Stan – 2010. Centenar”; „Istoria pedagogiei româneşti” (1929), de Grigore Tabacaru şi Constantin Moscu; „Local – naţional, sub semnul lui Vasile Alecsandri”; „În oglinda timpului – Muncelu, Fundătura şi Frumuşelu de Glăvăneşti, judeţul Bacău”; „Vasile Alecsandri – polimorfismul vieţii şi operei”; „Decemianuarie. O panoramă a tradiţiilor de iarnă – judeţul Bacău” ş.a.

     Autor de comunicări ştiinţifice publicate în ţară şi în străinătate, în urma participării la conferinţe, simpozioane, colocvii

     Activitate jurnalistică. A fondat publicaţii: „Aenigmistica” (Craiova), „Sinteze didactice“, „Pro cathedra“, „Mugur alb“, „Vis de azur“, „Carusel enigmistic“, „Şcoala Normală – 75“, „Ad astra“, „Eterni luceferi“, „Fântâna Blanduziei“ (serie nouă), „Astra băcăuană“, „Iniţial“, „Semn“, „Schola particularis”, „Echivalenţe“, „Bacoviana” ş.a. 

     Este membru în colectivele de redacţie a zece publicaţii. Practică jurnalismul lingvistic şi cel cultural.

     A înfiinţat rubrici de educaţie lingvistică în mass-media: „Din capcanele limbii române” (cotidianul „Deşteptarea” Bacău; din 1994; alte titluri ale aceleiaşi rubrici săptămânale: „Tainele limbii”, „Româna de azi”, „Româna pentru toţi”; una dintre cele mai longevive rubrici de acest fel din presa scrisă); „Cum vorbim, cum scriem”, în Revista „Ateneu”, Bacău; titlul actual: „Pentru limba noastră”; „Accente lingvistice şi culturale”, Radio „Alfa” Bacău; „Merge şiaşa?”, TV Bacău; „Şi totuşi, o comoară – limba noastră”, în „Meridianul cultural românesc”, Vaslui; din 2015 şi în prezent; „ECOlogia limbii”, rubrică de cultivarea limbii, în „Ecouri podurene”, revista şcolilor din comuna Poduri, judeţul Bacău; din 2013 şi în prezent; „Aşa nu, aşa da! Cronica limbii”, în „Context”, publicaţie a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, filiala „Marius Mircu” Bacău; din 2019 şi în prezent; „Vorbiţi bine româneşte, pentru Dumnezeu”, în  „Vestitorul”, săptămânal de informare, atitudine, cultură şi spiritualitate al Episcopiei Romanului; din 2006; „Româna din stânga Prutului”, în revista „Învăţătorul modern”, Chişinău, Republica Moldova; din 2016; „Norma care contează”, în revista „Contează!”, Liceul Teoretic „Vasile Conta” Târgu-Neamţ; din 2015; „La punct şi virgulă”, Tele 1 Bacău; „O sumă de cuvinte”, în revista „Ipoteze”, Colegiul Tehnic „Ion Creangă” Târgu-Neamţ; „Slalom lingvistic”, în revista „Sportul băcăuan”; din 2012; „Fragmentarium”, în Revista „Ateneu”; din febr. 2017 şi în prezent; „Cursul limbii”, Radio Vox T Bacău; „Latina corectă”, în revista „Schola particularis”, din 2009. 

     Alte rubrici au profil didactic („Teleşcoala Ateneu”, în Revista „Ateneu”; din apr. 2020 şi în prezent; „De la ex cathedra, la pro cathedra”, în „Harisma”, publicaţie a profesorilor de religie din judeţul Bacău; din 2011), cultural („Dialoguri pentru mai târziu”, Radio STAR B Bacău), complexe („Accente lingvistice şi culturale”, Radio „Alfa” Bacău) sau de divertisment („Sono-rebus”, rubrică-concurs de enigmistică sonoră, în cadrul emisiunii „Magazin radiofonic duminical”, Studioul de Radio Craiova, 1978-1981).

     Este membru în societăţi culturale, ştiinţifice şi profesionale: Societatea de Ştiinţe Filologice din România, filiala Bacău (preşedintele filialei: 1990-2012); filiala „Marius Mircu” Bacău a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; Despărţământul ASTRA „Vasile Alecsandri” Bacău (vicepreşedinte, din 1996); Societatea Culturală „Academia Bârlădeană”, Bârlad; Grupul Român de Lingvistică Aplicată (din 2003); Gruparea Colecţionarilor „Mihai Eminescu” Botoşani, din 2003; Asociaţia Română de Semiotică AROSS (din 2005); Fundaţia ,,Universitaria philologica” (din 2006); SPACE (din 2007); Gruparea Alumni „Vasile Alecsandri“ Bacău a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău (vicepreşedinte, din 2012); Asociaţia Română de Istorie a Presei; Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova, filiala municipală Bacău (preşedinte, din 2015); International Association for Semiotes Studies [Asociaţia Internaţională de Studii Semiotice] (din anul 2006); Societatea Internaţională pentru Intercomunicarea Ideilor Noi (ISINI) (din anul 2007) ş.a.

     A înfiinţat în anul 2010 Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri“ Bacău (preşedinte executiv, din 2010), al cărei succes notabil este salvarea Casei „Vasile Alecsandri” din Bacău, în urma unor lungi procese; la 14 martie 2018, a obţinut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia de trecere din proprietate privată în proprietate publică (a Consiliului Judeţean Bacău).  

 Distincţii/recunoaşteri: Cetăţean de onoare al comunei Lipova, judeţul Bacău (singura localitate băcăuană atinsă de pasul poetului-revizor şcolar Mihai Eminescu – 29 aprilie 1876); Medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu“, acordată de Ministerul Culturii şi Preşedinţia României; 2000; Premiul „Deşteptarea“ Bacău, în cadrul Galei Premiilor „Deşteptarea”, ediţia 2011; Membru de onoare al comunităţii academice – Universitatea „Apollonia” şi Institutul de Cercetări „Acad. Ion Hăulică” Iaşi, 2012; Titlul de Prieten al Universităţii „George Bacovia” din Bacău, 2012; Premiul pentru publicistică al Revistei „Ateneu” Bacău, 2013; locul al doilea (din 14 candidaţi) în cadrul competiţiei „Cel mai activ cetăţean băcăuan al anului 2014”, în cadrul Proiectului „Cetăţeni activi pentru Bacău”, iniţiat de asociaţiile ”Romanian Youth Movement for Democracy” şi „Un zâmbet”, 2014; nominalizare în cadrul Campaniei „Oamenii Timpului 2015” (reprezentantul categoriei Jurnalism pentru judeţul Bacău), organizată de Asociaţia Revistei „Timpul”, Iaşi; Premiul internaţional de excelenţă pentru întreaga activitate din domeniul culturii și educației – 2015, acordat de Asociaţia Pro Democraţia Club Târgu-Neamţ, în cadrul Galei DEMOS T.N., ediţia a VI-a, 2016; Diplomă de onoare – Episcopia Romano-Catolică de Iaşi (27 oct. 2017); Diploma aniversară – Colegiul Naţional „Ferdinand I” (nov. 2017); Diploma „Centenar”, acordată de Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, în cadrul Programului „Un an cât un veac”, ediţia I, 15 ianuarie 2018; Diploma de excelenţă pentru anul 2018, acordată de Consiliul Judeţean Bacău, pentru contribuţia la derularea Programului „Centenarul Zborului Marii Uniri”, iniţiat de Consiliul Judeţean Bacău, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, noiembrie 2018; Diploma de excelenţă pentru anul 2018, acordată de Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Bacău, pentru performanţa documentară în organizarea evenimentului „Bicentenarul naşterii lui Vasile Alecsandri” (14 iunie 2018, municipiul Bacău), 2018; Diplomă de excelenţă – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bacău, prin Despărţământul ASTRA „Vasile Alecsandri” Bacău (16-22 august 2018); Diploma de excelenţă pentru anul 2019, acordată de Senatul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, pentru reuşita campaniei de salvare a Casei „Vasile Alecsandri” din municipiul Bacău; Cetăţean de onoare al judeţului Bacău, 2020, ş.a.

 

Valerica Draica

Lector de Limba română al Facultăţii de Litere, din cadrul Universităţii din Oradea, din anul 1996, doctor în Filologie, din anul 2006;  în cei peste 35 de ani de activitate la catedră, dintre care ultimii 23 de ani în învăţământul universitar, a participat cu peste 96 de articole la numeroase manifestări ştiinţifice, colocvii, simpozioane, conferinţe, în ţară şi în străinătate şi a scris mai multe lucrări, dintre care amintim: 

Controverse acuale în ortografia românească (coautor), Tg. Jiu, Editura Rhabon, 2003;

Limbă, expresivitate şi stil în lirica religioasă, Petroşani, Ed. Universitas, 2005;

Imagini ale Divinităţii în lirica românească, Petroşani, Ed. Universitas, 2006; 

Repere ale Divinului (coautor), Petroşani, Editura Universitas, 2008;

Învăţăm limba română. Pentru studenţii străini, Editura Universităţii din Oradea, 2011

    Istoria limbii române, Sibiu, Editura Alma Mater, 2012;

   Limba română II (Terminologie medicală). Pentru studenţii străini, Oradea, Editura Aureo, 2015;

   Probleme de ortografie (coord.), Oradea, Editura Aureo, 2019.

Receptarea lui Eminescu în mediul transivănean,(coord.) Oradea, Editura Aureo, 2019.

Să învăţăm gramatică, (coautor), Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2019.

A fondat o revistă  studenţilor de la Facultatea de Litere din Oradea, Revista de sociolinvistică. 

A iniţiat  şi coordonat diverse proiecte extracuriculare sponsorizate de către MEC.

Activitatea școlară  și universitară

1. 11 noiembrie 1944, Timișoara, jud. Timiș. Studii preuniversitare la Școala medie nr. 3  Arad (1958-1962), universitare de istorie la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1962-1967). Dr. în Istorie (coord. Prof. Dr. Mihail Dan și Prof. Dr. Kovacs Iosif) la Institutul de Istorie și Arheologie al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca (1978). Preparator, asistent, lector la Catedra de Istorie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Oradea (1967-1979), profesor la Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea (1980-1991), conferențiar (1991), profesor (1999), conducător doctorat (2000) și profesor asociat (din 2012) la Departamentul de Istorie al Universității din Oradea. Participant la al XV-lea Congres Mondial al Istoricilor, București, 1980. Membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință, Secțiunea: Științe Istorice și Arheologie (din 2012), membru în Comisia de Istorie a Orașelor din România (din 2006) și Comisia de Istorie economică și Istoria gândirii economice ale Academiei Române (din 2011), membru în Asociația Română de Istoria Presei (din 2011), președinte al Romanian History Banking Asociation of Oradea (din 2011). Membru în colegiile de redacție ale revistelor: „Lucrări Științifice” – Seria Istorie, Oradea (1972-1979), „Analele Universității din Oradea, Seria: Istorie-Arheologie” (din 1992), „Caietele David Prodan” – Cluj-Napoca (1994-2000), „Romanian Review of Financial and Banking History” – Oradea (din 2011), „Analele Aradului – Colecția Astra Arădeană 1863” (din 2016), Director al Liceului Pedagogic „Iosif Vulcan” Oradea (ianuarie 1990 – octombrie 1991). Prorector (1992-1998), Director al Departamentului de Istorie (martie 2002-ianuarie 2008), Director al Școlii Doctorale în Istorie (2006-2012) de la Universitatea din Oradea. Organizator a numeroase manifestări științifice naționale și internaționale, la Oradea, Cluj-Napoca, București, Brașov, Sighișoara ș.a. Profesor evidențiat prin Ordinul nr. 5135 din 18 iunie 1983 al Ministerului Educației și Învățământului.
2. Istoric, specialist în istorie modernă și contemporană a României, cu predilecție în istorie economică și istorie financiar-bancară a României și Europei Centrale (sec. XVIII-sec. XXI). Autor, coautor, editor și coordonator a 9 cărți, a 155 studii și articole științifice în reviste de profil și volume colective. Organizator al: Simpozionului Național (din 1997 Internațional) de Istorie financiar bancară „Muncă, bani, bănci, cultură și politică (sec. XVIII-la zi)” – Oradea – ediția I 1991, ediția a XV-a 2020, Simpozionul Național „Din viața și activitatea profesorului economist Victor Jinga” – ediția I – Oradea 1992, Brașov 1994, Cluj-Napoca 1996, ASE București 1998, Academia Română – București 2001, Sighișoara 2002, Oradea 2004, Cluj-Napoca 2006, Săcele-Brașov 2008, Academia Română – București 2011; Sesiunile științifice dedicate împlinirii a 120 de ani de la înființarea Filialei Brașov a Băncii „Albina” (Brașov, 2002), a 130 de ani și 140 de ani a înființării Băncii „Albina” din Sibiu (Sibiu 2002, Academia Română – București 2012); Sesiunile „Orașul și Biserica” (Oradea, 2008), „Contribuția Maramureșului Istoric la Istoria Românilor” (Oradea, 2013), „Românii din Balcani” (Oradea, 2020). Alte sesiuni științifice locale și naționale ale studenților, masteranzilor și doctoranzilor în Istorie. Profesor evidențiat prin Ordinul nr. 5135 din 18 iunie 1983 al Ministerului Educației și Învățământului.

III. Cărți tipărite unic autor: – Banca „Albina” din Sibiu – instituție națională a românilor transilvăneni (1871-1918), 1982, 234 p.; Coautor, editor, coordinator: Din viața și activitatea economistului profesor Victor Jinga, Oradea, 1994, 95 p.; Istorie financiar-bancară. Studii asupra băncilor românești din Transilvania (1867-1918), Cluj-Napoca 1996, 201 p.; Istorie financiar-bancară. Studii asupra băncilor săsești, maghiare, românești și slovace din Austro-Ungaria (1867-1918), Cluj-Napoca, 2001, 143 p.; Democrație occidentală și democrație populară – evoluția spectrului politic în nord-vestul României (1944-1950), Oradea, 2004, 416 p. (în colab. cu Ion Zainea); 40 de ani de la înființarea Facultății de Istorie-Geografie din Oradea, Oradea,2004, 248 p. (în colab. cu Gheorghe Măhăra); Istoria Bihorului. Civilizație-Societate-Economie-Mentalitate, Oradea, 2018, nr.p.320; Maramureșul Istoric. Studii de Istorie și Arheologie, Cluj-Napoca, 2020, 336 p.; Românii din Balcani, Cluj-Napoca, 2020, 230 p.

Studii și articole mai relevante publicate în reviste și anuare de specialitate: – Legăturile Băncii „Albina” din Sibiu cu România și rolul său în accelerarea procesului desăvârșirii unității naționale (1872-1918), RdI, 10, 1976, 1805-1824; Înființarea Uniunii bancare „Solidaritatea” și sistemul bancar din Transilvania (1892-1907),  AIIACN, an XX, 1977, 221-238; „Însemnările” autobiografice ale profesorului Victor Jinga despre universul concentraționar din închisorile comuniste din România anilor 1945-1963, Caietele David Prodan, I, 2, Cluj-Napoca, 1994, 235-262; Partenie Cosma – un posibil model de „biografie liant” între generații, Biography and Romanian Studies, edited by Kurt W. Treptow, Iași-Oxford-Portland, 1998, 92-98; Date inedite despre familia Acad. Virgil Vătășianu, Marius Porumb, Aurel Chiriac (coord.), Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Cluj-Napoca, 2002, 21-24; Orașul Sibiu și băncile sale (secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea), HU, XV, 1-2/2007, 23-34; Viața politică din România anilor 1931-1940 oglindită în corespondența lui Victor Jinga cu Gheorghe Moroianu, Constantin Hlihor (coord.), Relații internaționale și studii de istorie. Omagiu profesorului Constantin Bușe, București, 2009, 310-317; Considerații asupra evoluției băncilor cu capital românesc în primul deceniu postdecembrist (1990-2000)”, Iosif Marin Balog, Rudolf Gräf, Ioan Lumperdean (coord.), Fenomene economice și financiare în spațiul românesc în secolele XIX-XX. Studii de economie regională, Cluj-Napoca, 2016, 475-493; Monetary Crisis in Romania în the First Years after the Great Union (1919-1921), Case Study: Albina Bank of Sibiu, Economic Gaps and Crises in South-East Europe. Present and Past, edited by Daniel Dăianu and George Virgil Stoenescu, Cambridge, 2018, 146-157; Antecedente ale apropierii lui O. Goga de Masonerie. Studiu de caz: corespondența soților Goga din anii exilului italo-francez (toamna 1918-toamna 1919), Gnosis, V, 5, 2019, 9-25.

IV. Referințe: 40 de ani de la înființarea Facultății de Istorie-Geografie, Oradea, 2004, p. 79-84. Romanian Review of Financial and Banking History, year I, Issue 1, July-December 2011, Oradea, 11-28; Studii de Istorie economică și Istoria gândirii economice, vol. XVII, București, 2015, 161-162; I. Zainea, G. Moisa (coord.), Istorie, Economie, Politică. Profesorului Mihai D. Drecin la împlinirea vârstei de 65 de ani, Oradea, 2009; G. Moisa, I. Zainea (coord.), In Honorem Mihai Drecin. Profesorului la împlinirea vârstei de 70 de ani, Oradea, 2014; G. Moisa, S. Șipoș (coord.), Între istorie națională și istorie europeană. Studii în onoarea prof. Mihai Drecin, Oradea, 2019, 480 p.

Dumbrăveanu Andrei, n. Republica Moldova, 24.01.1954.

Experienţa profesională

2018 – prezent
Conferenţiar universitar, Departamentul Radio şi Televiziune, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova
asigurarea politicii de calitate la nivel de catedră;
ajustarea programelor de studii la cerințele pieții muncii;
implementarea managementului performant și eficientizarea procesului instructiv-didactic centralizat pe student la specialitatea Jurnalism.

Universitatea de Stat din Moldova, str. A. Mateevci, 60, Chișinău, Republica Moldova

2013 – 2018

Funcţia sau postul ocupat
Șef Departament Radio și Televiziune, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale
Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova, conferenţiar universitar
Activităţi şi responsabilităţi principale
asigurarea politicii de calitate și a celei de cadre la nivel de departament;
organizarea și gestionarea procesului de formare profesională a viitorilor jurnaliști, specialiști în domeniul radioului şi televiziunii;
ajustarea programelor de studii la cerințele pieții muncii;
dezvoltarea strategică a departamentului;
implementarea managementului performant și eficientizarea procesului instructiv-didactic centrat pe student pe domeniul de formare profesională Științe ale comunicării.

2004 – 2013

Conferenţiar universitar, Catedra Jurnalism, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova
asigurarea politicii de calitate la nivel de catedră;
ajustarea programelor de studii la cerințele pieții muncii;
implementarea managementului performant și eficientizarea procesului instructiv-didactic centralizat pe student la specialitatea Jurnalism.

Universitatea de Stat din Moldova, str. A. Mateevci, 60, Chișinău, Republica Moldova

2010 – până în prezent
Cercetător ştiinţific superior, Secţia sociologie, Institutul de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Secţia Sociologie şi Psihologie Socială, Institutul de Ştiinţe Politice şi Juridice, Academia de Ştiinţe a Moldovei
implementarea proiectului instituţional: ,,Constituirea clasei mijlocii în condiţiile transformării societăţii şi asocierii republicii Moldova la Uniunea Europeană’’;
implementarea proiectului instituţional: ,,Evoluţia stratificării sociale în condiţiile transformării societăţii şi perspectivei de integrare europeană a Republicii Moldova’’;
organizarea cercetărilor de teren prin anchetarea populaţiei;
elaborarea bazei de date;
elaborarea articolelor ştiinţifice;
mediatizarea rezulatatelor ştiinţifice obţinute.

Academia de Ştiinţe a Moldovei, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt 1, Chișinău, Republica Moldova
Perioada

2000 – 2004

Realizator, prezentator, conducător de proiect TV, Televiziunea Moldovenească, Compania Publică „Teleradio-Moldova’’
director de proiect AVE NATURA;
realizarea şi prezentarea programelor de popularizarea a ştiinţei;
prezentarea programelor educative.

1985 – 2000
Şef sector ştiinţă, redactor superior pentru programe ştiinţifico-populare şi instructiv-didactice Compania de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune
elaborarea programelor televizate ştiinţifico-populare;
organizarea procesului de producere televizată în sectorul ştiinţă a companiei publice Teleradio Moldova;
realizarea şi prezentarea programelor Ştiinţa Contemporană, Natura şi Noi, Plai natal, Oamenii, evenimente, fapte.

1989 – 1993

Regizor film, asociaţia de creaţie „Viaţa” studioul Moldova-film, Comitetul de Stat pentru cinematografie din R.S.S. Moldovenească
realizarea filmelor documentare Delirul blajinilor (scenarist); De suflet, de sănătate (scenarist, regizor), Hotar de lumină (regizor); Despre râuri şi… (scenarist, regizor), Lumina scrisului latin (scenarist, regizor).

1981 – 1985
Redactor, Redacţia principală de programe instructive şi ştiinţifico-populare, Comitetul de Stat pentru radiodifuziune şi Televiziune

din R.S.S Moldovenească

realizarea şi prezentarea programului de popularizare a ştiinţei Ştiinţa Contemporană.

IPNA Teleradio Moldova, str. Mioriţa 1, Chișinău, Republica Moldova

1979 – 1981
Inspector, referend Fondul Ariştilor Plastici din Moldova
promovarea meşteşugurilor populare în Republica Moldova, organizarea de expoziţii raionale, republicane, unionale de creaţie a meşterilor populari de diferite etnii din RSS Moldovenească
Strada Dokuceav 1, Chișinău, Republica Moldova

1976 – 1979

Inginer constructor Biroul Specializat de Proiectări Uzina „Semnal” din Chişinău
inginer, inginer superior, proiectant de utilaj electronic pentru telecomunicaţiile cu destinaţii speciale.

1977 – 1980

Corespondent netitular şeful clubului „Tânărul savant”, ziarul „Tinerimea Moldovei
planificarea, redactarea şi machetarea produselor jurnalistice ştiinţifico-populare destinate tineretului.

Strada Puşkin 22, Chișinău,

Republica Moldova

1971-1976
Institutul Politehnic „S. Lazo” din Chişinău, Facultatea Electrofizică, disciplina construirea şi confecţionarea radio-aparaturii Inginer-constructor-tehnolog radioelectronică

1971-1975

Facultatea de Profesii Obşteşti
Regizor teatru pentru amatori

1982-1984
Jurnalism, cursuri Superioare post-universitare, Universitatea Marxist-Leninistă din Moldova

1990-1992
Cursuri superioare film documentar, Ministerul Culturii şi Cultelor al Republicii Moldova, Academia
Teatru-film „Ion Luca Caragiale” Bucureşti
Regizor de film

1997-1999
Institutul Filosofie Sociologie şi Drept, Academia de Ştiinţe a Moldovei;
doctorand sociologie

1999
Institutul Filosofie Sociologie şi Drept, Academia de Ştiinţe a Moldovei
doctor în sociologie, specializarea ecologia socială şi umană

Leadership: în prezent gestionez un colectiv de circa 20 de cadre didactice și 400 de studenți;
Spirit de echipă: am experienţa muncii în echipă pe care am practicat-o la toate nivelurile;
Abilităţi organizatorice şi de comunicare;
Stăpânire de sine, responsabilitate, iniţiativă, auto-organizare;
Stabilirea relaţiilor interumane şi interinstituţionale, calităţi dobândite pe parcursul activităţii de jurnalist şi regizor de filme documentare, cercetător sociolog;
Disponibilitate de a lucra peste orele de program şi de a face deplasări de serviciu în teritoriu (în țară și peste hotare).

Lider şi fondator al mişcării ecologiste din Republica Moldova, preşedinte al ONG – „AVE NATURA”, (1994 – prezent), fondator, preşedinte al Partidului Ecologist „Alianţa verde” din Moldova (2004-2008) şef sector ştiinţă, redactor-şef adjunct Televiziunea Naţională Republica Moldova, conducător proiecte ecologice şi mass-media finanţate de Centrul de mediu REC Moldova, Fondul Ecologic Naţional, USAID, Ambasada Olandei din Kiev

Stăpânire a suitei de programe de birou:
– Procesarea informației;
– Comunicare;
– Creare de conținuturi;
– Redactare text;
– Navigare pe Internet, dobândite din practica curentă şi cursuri speciale;
– Multimedia: Microsoft PowerPoint.

Prezentator programe TV, moderator manifestări publice dobândite la cursurile de regie teatru, film.

Informații suplimentare

Publicații. Conferințe. Distincţii

Autor a peste 90 de lucrări științifice publicate în reviste și culegeri de lucrări editate în țară și peste hotare, dintre care două studii, două suporturi de curs și un studiu monografic colectiv

Participări cu prezentări ale rezultatelor cercetării la peste 70 foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale
Participări în peste 8 proiecte naționale și internaționale în calitate de: cercetător, expert, trainer

1995 – Laureat al Premiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
1997 – Laureat al Concursului republican Ecofolc film;
1998 – Laureat al Concursului Internaţional de programe radio TV pentru statele CSI şi Mongolia Kiev;
2016-Laureat al Festivalului Internaţional de Filme Дніпро-cinema им. Даниила Сахненко, Dnepropetrovsk, Ucraina.

LISTA LUCRĂRILOR
ŞTIINŢIFICE, ŞTIINŢIFICO-METODICE, DIDACTICE ale dlui Andrei Dumbrăveanu, doctor în sociologie, conernţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova

LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE
(2012-2018)

1. Articole în culegeri ştiinţifice
DUMBRĂVEANU A. Procese de stratificare socială în Republica Moldova; particularităţi şi tendinţe. În: Aspecte ale evoluţiei structurilor sociale în Republica Moldova. (Culegerea monografică de studii). Chișinău, 2012, pp. 17-29, ISBN 978-9975-57-053-4. 0,8 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. Referințe metodologice ale cercetării, stratificării sociale în Republica Moldova. În: MORARU V. (coordonator). Europenizarea: fațetele procesului. (Culegerea monografică de studii). Chişinău: Sirius, 2013, pp. 147-154. ISBN 978-9975-57-064-0. 0,7 c.a.
DUMBRĂVEANU A. Izvoarele academicianului Constantin Gh. Marinescu pentru gândirea naţională şi unitatea românilor. În: Omagiuacademicianului Constantin Gh. Marinescu. Studiu monografic. Coord. Vasile Burlui, Ionel Pintilii. Iași: Ed. Univ. Apollonia, 2018, pp 200-233. ISBN 978-6068410-61-6. 1,8 c.a.
2. Articole în diferite reviste ştiinţifice
în reviste din străinătate recunoscute
DUMBRĂVEANU A. Jurnalismul de mediu – o urgenţă a comunicării mediatice. În: Convergenţe spirituale Iaşi-Chişinău. Iaşi, 2012, pp. 202-205. 1 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. O discuție în istorie ce mobilizează. În: Convergenţe spirituale Iaşi-Chişinău. Iaşi, nr 4-5, 2013. pp. 258-262. ISSN – 2343-9661. 0,6 c.a.;
DUMBRĂVEANU A.; COMŞA P. Mișcarea ,,Verzilor Europeni” încotro? În: Studii interdisciplinare: Ecologie, sociologie, comunicare, istorie, literatură, cultură, educație, medicină stomatologică. Iași, Editura SAMIA, 2014, pp. 324-337. ISBN 978-973-7783-89-9. 0,9 c.a.;
MOCANU V.; DUMBRĂVEANU A. Republica Moldova între opțiunea europeană și cea euroasiatică. În: Calitatea vieții – revistă de politici sociale. Editura Academiei Române, anul XXV, nr.1, 2014, pp. 82-90. ISSN 1018 – 0389. 0,5 c.a;
DUMBRĂVEANU A. Massmedia din Republica Moldova angajată în procese de democratizare a societăţii. În: Convergenţe spirituale Iaşi-Chişinău. Iaşi, 2015, nr. 8-9, pp. 179-184. ISSN – 2343-9661. 0,5 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. Social Networks – God, keep me save from friends. În: Freedom of the media – Freedom through media? Projekt verlag, Bochum/Freiburg, 2015, pp. 293-296. ISSN 1865-1615/ISBN 978-3-89733-369-7. 0,4 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. Transformarea structurii sociale în R.S.S. Moldovenească în urma instaurării socialismului de stat: acumulări conflictuale. În: Sociologie Românească. Bucureşti, editura Institutul European Vol. XIII, nr. 1/2015, pp. 39-57. ISSN 1220-5389. 1,3 c.a.;
Articole în reviste ştiinţifice naţionale acreditate
articole în reviste de tipul B:
MOCANU V.; DUMBRĂVEANU A. Premises for class structures in the Republic of Moldova. În: Revista Economie şi Sociologie, nr. 1, 2015, p. 51-61. ISSN 1857-4130;
DUMBRĂVEANU A.; MOCANU, V. Constituirea clasei mijlocii în Republica Moldova în contextul reformelor social-economice. În: Revista Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. Chişinău nr. 2, 2016, pp. 93-107. ISSN 1857-2294. 1 c.a.;
MOCANU V,; DUMBRĂVEANU A. Andrei Timuș – împlinirea unui mediu individual. În: Revista de Filosofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice, Chişinău nr. 2, 2011, pp. 88-93. ISSN 1857-2294. 0,5 c.a.;
Materiale în lucrările conferinţelor ştiinţifice internaţionale
materiale la conferinţe desfăşurate peste hotare:
DUMBRĂVEANU A. Transnistria, Socio-Demographic Frends in a Multicultural Aria; International Conference Towards the Good Society European Perspectives, Bucharest, 24-26 octomber 2013, book of abstracts, p.39. ISBN 978-973-618-391-1. 0,09 c.a.;

DUMBRĂVEANU, A.; MARINESCU, C. Un veritabil climat academic: Secțiunea Științifică, Cultură, Ecologie. În: Istoricul Congresului al XXIV-lea Internațional. Rezonanțe. Iași, România, Editura: SAMIA, 2014, pp. 591-598. ISBN 978-973-7783-47-9. 0,6 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. Todur Zanet – scriitor şi publicist de cultură găgăuză. În: Mediamorfoze II – Presa minorităţilor etnice din România. Culegere elaborată în baza Conferinței Internaționale desfăşurată la Galaţi Cultura și Presa în Spațiul European, 27-28 mai 2016. Bucureşti: Triconic, 2016. ISBN 978-606-8324-98-2. 0,9 c. a.;

Materiale la conferinţe desfăşurate în Republica Moldova:
DUMBRĂVEANU A. Aspecte ale formării unor noi elite în Republica Moldova. În: Integrare prin cercetare și inovare. Conferință științifică, 26-28 septembrie 2013, Chişinău, CEP USM, 2013, pp. 8-9. ISBN 978-9975-7L-415-0. 0, 1 c.a.;

DUMBRĂVEANU A. Massmedia din Republica Moldova angajată în procese de democratizare a societăţii. În: Procese de democratizare în Republica Moldova: Realităţi, tendinţe, perspective. Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-prectice, 20 mai 2014. Chişinău, Tipografia Reclama, 2014, pp. 45-50. ISBN 978-9975-58-029-8. 0,3 c.a.;

DUMBRĂVEANU A. Publicistul Gheorghe Malarciuc – exponent al rezistenței basarabene. În: Integrare prin cercetare și inovare. Rezumate ale comunicărilor. Științe sociale. Vol I. Chișinău, CEP USM, 2014, pp. 74-76. ISBN 978-9975-71-569-0. 0,1 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. Preocupările editoriale ale revistei Кишиневские епархиалъные ведомости (Buletinul Eparhiei Chișinăului) din anul 1913. În: Integrare prin cercetare și inovare. Rezumate ale comunicărilor. Științe sociale. Vol I. Chișinău, CEP USM, 2014, pp. 72-73. ISBN 978-9975-71-569-0. 0,1 c.a.;

DUMBRĂVEANU A., coordonator. Informarea vs manipularea electoratului. Culegere de studii şi articole elaborată în baza materialelor Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Sondajele în campaniile electorale – percepere şi evitarea manipulărilor, 20-21februarie 2015. Chişinău, CEP USM, 2015, 216 pagini. ISBN – 978-9975-71-694-9. 13 c.a.;

DUMBRĂVEANU A. Spaţiul politic şi spaţiul public în arena mediatică a democraţiei. În: Sondajele în campaniile electorale – percepere mediatică şi evitarea manipulărilor, Conferinţă Ştiinţifică Internaţională, Chişinău, 20-21 februarie, 2015, pp. 62-73. ISBN – 978-9975-71-694-9. 0,68 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. Limbajul de televiziune – un produs complex al comunicării audiovizuale. În: integrare prin cercetare şi inovare, Chişinău, CEP 2015, pp. 63-64. ISBN – 978-9975-71-704-5. 0,2 c.a.;

DUMBRĂVEANU A.;, ZGARBORĂ C.; STRELEŢCHI C. Democraţia directă în Republica Moldova: forme şi practici. În: Referendumul ca formă supremă a democraţiei directe. Conferinţă internaţională ştiinţifico-practică, 28 mai 2016, Chişinău, Tipografia T-Par, 2016, pp.73-121. ISBN 978-9975-3037-6-7. 3 c.a.;

DUMBRĂVEANU A. Schimbarea structurii sociale prin migrare organizată. În: Integrare prin cercetare și inovare. Rezumate ale comunicărilor. Științe sociumanistice. Chișinău, CEP USM, 2016, pp. 210-213. ISBN 978-9975-71-813-4. 0,2 c.a.;
DUMBRĂVEANU A. Limbajul televizat – împrumutul nerambursabil din cinematografie. În: Creativitatea în Jurnalism. Chişinău: CEP USM, 2018, pp. 55-66, 184 p. ISBN 978-9975-142-34-2. 0,7 c.a.

DUMBRĂVEANU A. Analiza influenţei presei internaţionale asupra activării participării electorale a cetăţenilor. În: Procesul electoral în contextul globalizării. Chișinău: Princeps, 2018, pp 42 – 68. ISBN 978-9975-3241-0-6. 1,7 c.a.
DUMBRĂVEANU A. Constituirea clasei mijlocii sub influența reformelor în Republica Moldova: viziunea respondenților și a experților. În: Evoluția clasei mijlocii în Republica Moldova: premise socioeconomice și politice. Studiu sociologic. Chișinău: ICJP al AȘM, 2018, pp. 92-113. 264 p. ISBN 978-9975—4203-9-6. 1,3c.a.

5. Participări cu comunicări la foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale:
DUMBRĂVEANUANDREI. Rolul instructiv-formativ al taberelor jurnalistice de vară. Experienţe ale comunicării profesionale. Congresul Internaţional anual al Institutului de cercetări al Universităţii Apollonia, Iaşi, 4-6 noiembrie 2011;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Impactul politicilor de mediu asupra mediului natural şi social. Simpozionul ştiinţific internaţional Economic growth in conditions of internationalization, AŞM, Chişinău, 21-22 octombrie 2011;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Tradiţii şi cutume – aspecte naţionale ale stratificării sociale a Republicii Moldova. Simpozionul ştiinţific

Interferenţe teoretico-practice în procesul valorificării opţiunii europene a Republicii Moldova, Chişinău, 11-12 noiembrie 2011;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Unele aspecte ale stratificării sociale în Basarabia în perioada 1812-1918. Masa rotundă Stratificarea socială în condiţiile transformării societăţii moldoveneşti, Chişinău, 22 noiembrie 2011;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Mediatizarea protecţiei mediului în Republica Moldova. Forul Internaţional al Societăţii Civile, Poznan, Polonia 28 noiembrie-1 decembrie 2011;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Impactul social al tăierilor ilicite. Conferinţa Internaţională Starea pădurilor în Belarus, Minsc, 7-10 iunie 2011;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Dezvoltarea radiodifuziunii române în Basarabia interbelică – contribuții la formarea conștiinței naționale unitare. Conferința științifică cu participare internațională Radio Basarabia- revenire la adevăr, USM, Chişinău, octombrie 2013;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Aspecte ale formării unor noi elite în Republica Moldova Conferința științifică națională cu participare internațională

Integrare prin cercetare și inovare. USM, Chişinău, 26-28 septembrie 2013;

DUMBRĂVEANU ANDREI. O discuție în istorie ce mobilizează. Congresul internațional al Universității Apollonia din Iași. Iaşi, România, 8-9 martie 2013;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Transnistria: tendințe socio-demografice într-un spațiu multicultural. Conferința internațională Către o societate mai bună-Perspective Europene. Bucureşti, România, 23-27 octombrie 2013;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Preocupările editoarele ale revistei Кишиневские епархиалъные ведомости (Buletinul Eparhiei Chișinăului) din anul 1913. Conferința științifică națională cu participare internațională Integrare prin cercetare și inovare. Rezumate ale comunicărilor. Științe sociale. USM, Chişinău, 10-11 noiembrie 2014;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Publicistul Gheorghe Malarciuc – exponent al rezistenței basarabene. Conferința științifică națională cu participare internațională Integrare prin cercetare și inovare. Rezumate ale comunicărilor. Științe sociale. USM, Chişinău, 10-11 noiembrie 2014;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Social networks – god, keep me safe from friends. Internationale Medienkonferenz des EU Projektes Crossmedia und Qualitatsjournalismus (CuQ). Passau, Deutschland, 3-5 octombrie 2014;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Sărbătorile pascale în Basarabia rurală – abordare antropologică în publicistica preotului și scriitorului Alexei Mateevici. Congres internațional Pregătim viitorul promovând excelenţa, Universitatea Apollonia din Iaşi. Iași, România 27 februarie-1 martie 2014;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Limbajul de televiziune – un produs complex al comunicării audiovizuale. Conferința științifică națională cu participare internațională Integrare prin cercetare și inovare. USM, Chişinău, 10-11 noiembrie 2015;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Câmpul partidelor politice din Republica Moldova între alegerile parlamentare din 2010-2014. Congresul internaţional Pregătim viitorul promovând excelenţa, Universitatea Apollonia din Iaşi în colaborare cu European business assembly prin Socrates Committee of Oxford. Iaşi, România, 26 februarie-1 martie 2015;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Situaţia social politică în Republica Moldova după evenimentele din 6 septembrie 2015. Sesiunea ştiinţifică a Institutului de Cercetări Acad. Ion Haulică al Universităţii Apollonia din Iaşi, Secţiunea a III-a, Ştiinţe Socio-umane, Ecologie, Cultură. Iaşi, România, 23 octombrie 2015;
DUMBRĂVEANUANDREI. Spaţiul politic şi spaţiul public în arena mediatică a democraţiei. Conferinţa Ştiiţifică Internaţională Sondajele în campaniile electorale – percepere mediatică şi evitarea manipulărilor. USM, Chişinău, 20-21 februarie 2015;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Destructuralizarea societăţii în RSS Moldovenească în perioada 1940-1990. Conferința ştiințifică internațională Calitatea vieții: o provocare pentru politicile sociale – Aniversarea a 25 de ani de existență a Institutului de Cercetare a Calității Vieții. București, România, 25 aprilie 2015;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Mediatizarea istoriei între documente şi mărturisiri. Conferinţa ştiinţifică internaţională Mediatizarea adevărului istoric: Represiunile staliniste/comuniste şi impactul lor social, USM. Chişinău, 24-25 martie 2016;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Relevanţa factorilor culturali educativi în procesul de transformări sociale în Republica Moldova. Sesiunea științifică anuală Implicaţii social-umane şi medicale ale Crizei Ecologice Mondiale. Necesitatea Educaţiei Ecologice a Institutului de Cercetări Acad. Ion Haulică al Universității Apollonia. Iași, România, 26-28 octombrie 2016;

DUMBRĂVEANU ANDREI. Vlahii din Ucraina Transcarpatică. Senzaţional la Poroşcovo Colocviul internaţional de antropologie Pluralismul cultural în lumea post-modernă: sfera publică, religie, etică socială. USM, Chişinău, 22 septembrie 2016;

47. DUMBRĂVEANU ANDREI. Schimbarea structurii sociale prin migrare organizată. Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională Integrare prin cercetare şi inovare. USM, Chişinău, 28-29 septembrie 2016;
DUMBRĂVEANU ANDREI. Autoorganizarea – acasă la noi. Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională Problemele ecologice şi geografice în contextul dezvoltării durabile a Republicii Moldova: realizări şi perspective. Chişinău, 14-15 septembrie 2016.
Rezumate şi materiale ale comunicărilor ştiinţifice

DUMBĂVEANU A. Limbajul televizat – expresie a mijloacelor tehnice de comunicare. În: Telecomunicaţii, Electronică şi Informatică. Culegerea lucrărilor Conferinţei Internaţionale, 24-27 mai, 2018. Chișinău: Tehnica-UTM, pp. 511-512. ISBN 978-9975-45-540-4. 0,2, c.a.

Florian Daniela. M-am născut la 12 iulie 1969, în comuna Codăeşti, judeţul Vaslui. Locuiesc în Timişoara. Am absolvit Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi Limbi Moderne, din cadrul Universităţii „Tibiscus” din Timişoara. În 2017 am absolvit postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă: Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării şi Documentării din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, Departamentul Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării.

În 1990, am lucrat operator calculator la „Renaşterea bănăţeană” şi Publicompact, 1996-2007 tehnoredactor la Publitim, 2007-2009 secretară la Kiwi Finance SRL, 2010-2011, asistent manager la Editura David Press Print Timişoara, iar din 2011 – prezent, director Editura David Press Print Timişoara, redactor la TimNews (site de ştiri online).

Am participat la numeroase simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale. Sunt membră a Societăţii Enciclopedice a Banatului; Centrului European de Studii şi Aplicaţii Interdisciplinare; Asociaţia Română de Istorie a Presei; Asociaţia Bibliotecarilor din România, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Experienţă în domeniile comunicare şi relaţii publice în conceperea, elaborarea şi tehnoredactarea ziarelor, revistelor şi a cărţilor, management.
Câteva din articolele prezentate la congrese, conferințe și simpozioane sunt: Ziua Culturii Naționale la Filiala din Timișoara a Academiei Române, în Almanah, Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest”, Timișoara, 2020, Editura Waldpress, ISBN 978-606-614-242-7, pag. 72-74; Structura universului mediatic timișorean în primul deceniu postdecembrist, în volumul 1990-2019. Trei decenii de jurnalism. Proiecte, realizări, restanțe, București, Editura Tritonic, 2020; Proiecte ziaristice în Banat (1793-1860), în volumul Lucrările celui de-al XII-lea Congres Internațional de Istorie a Presei, 190 de ani de presă în spațiul de limbă română (1829-2019), Iași; Cum vorbește Octavia la „Limba română”? Incursiuni în prima publicație fondată de Camil Petrescu la Timișoara, în volumul Centenarul Banatului 1919-2019, Lucrările prezentate la Simpozionul Științific Internațional din 28-29 iunie 2019, București, Editura Academiei Române, Timișoara, Editura David Press Print, ISBN 978-973-27-3095-0, 978-606-999-071-1, pag. 639-642; Specificul multicultural al presei timișorene de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Arad; Banat – Alba-Iulia. Mărturisiri și amintiri ale bănățenilor participanți la Marea Unire, culese din presa vremii, Reșița, Simpozionul Internațional Banatul – Istorie și multiculturalitate, ediția a XXIV-a (1996-
2019), cu tema Diversitate multiculturală timișoreană de la sfârșitul secolului al XIX-lea, 1-2 noiembrie 2019; Presa independentă în Banat în a doua parte a secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, Timișoara, în Columna 2000, Revistă de cultură istorică editată de Universitatea „Ioan Slavici” Timișoara, Anul XX, nr. 77-78-79-80 (ianuarie-decembrie), 2019, ISSN: 1584-5931, pag. 235-236; „Sintagme literare” – Publicație inedită în peisajul presei literare românești. Contribuții monografice, în volumul Jurnalismul și literatura, similitudini și diferențe, București, Editura Tritonic, 2019, pag. 538-545, ISBN 978-606-749-420-4; O sută de ani de la Marea Unire. Mărturisiri istoriografice din presa bănățeană, în volumul Narea Unire reflectată în mass-media, Lucrările celui de-al XVI-lea Simpozion
național de jurnalism, cu participare internațională, Cluj-Napoca, 27-28 octombrie 2017, volum coordonat de Ilie Rad, Cluj-Napoca, 2019, Casa Cărții de Știință, ISBN 978-606-17-1542-8, pag. 54-63; Ziaristul Pavel Rotariu (1840-1919), luptător înflăcărat pentru drepturile românilor bănățeni, în volumul ARIP 2018, Arad; Structura genurilor publicistice în presa
cotidiană timișoreană. Studiu comparativ Agenda zilei – Timiș Expres, Conf. Oradea; Elitele de la „Drapelul” și preocupările lor pentru cultivarea limbii române literare, Timișoara, în Columna 2000, Revistă de cultură istorică editată de Universitatea „Ioan Slavici” Timișoara, Anul XIX, nr. 73-74-75-76 (ianuarie-decembrie), 2018, ISSN: 1584-5931, pag. 173-175; Protopopul Mihail Gașpar (1881-1929). Aprig luptător pentru solidaritatea națională, politică, culturală și socială a tuturor românilor, în volumul Contribuții ale Bisericii Ortodoxe Române la desăvârșirea statului național unitar român. Lucrările Simpozionului Internațional, Giarmata Vii, 8 decembrie 2018, Timișoara, Editura Partoș, 2018, ISBN 978-
606-040-000-4, pag. 117-121; Incursiuni în primul „cincinal” al presei timişorene postdecembriste, în volumul, Mass-media în post-comunism. Moştenire, evoluţie, tendinţe, Bucureşti, Editura Tritonic, 2017, pag. 383-393, coordonatori: Ioan Laza şi Florin Ardelean, ISBN 978-606-749-208-8; Activitatea publicistică a lui Cornel Grofşorean. Repere monografice, în revista „Coloana Infinitului”, Timişoara, nr. 99, 2016; Cornel Grofşorean, gazetarul, „Piramida”, 2015, Serbia, Zrenianin.

Fârte Gheorghe Ilie (n. la 19 iulie 1967, Fărcașa, județul Maramureș). Între 1973-1981 este elev la Școala cu clasele I-VIII din satul Tămaia, județul Maramureș. Studiile liceale le desfășoară mai întâi la Liceul de matematică-fizică “Gherghe Șincai” din Baia Mare între 1981-1983, iar mai apoi, între 1983-1985, la Liceul industrial nr.9, secția filologie-istorie,în același oraș. Este absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul  Universității “Al. I. Cuza” din Iași (1992), iar din 1993 până în 1999, își desfășoară studiile de doctorat în filosofie, specialitatea logică la aceeași universitate. Ca activitate profesională, între 1985-1986 este stenodactilograf la I.P.L Zalău; între 1986-1987 este soldat în Armata Română; între 1987-1988 este tâmplar la I.P.L Zalău; între 1993-1995 este preparator la Catedra de Logică și Semiologie din cadrul Facultății de Filosofie a Universității “Al. I. Cuza” din Iași; din 1995 până în în 1998 este asistent la Catedra de Logică și Semiologie din cadrul Facultății de Filosofie; din 1998 până în 2004 este lector la Catedra de Logică și Semiologie; din 2004 până în 2007, conferențiar la Catedra de Logică, Filosofie sistematică și Științe ale comunicării din cadrul Facultății de Filosifie, iar din 2007 și până în prezent, este conferențiar la Departamentul de Științe ale Comunicării și Relații Publice din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității “Al. I. Cuza” din Iași. Este Mmebru al Seminarului de Logică Discursivă, Teoria Argumentării și Retorică la Universitatea Cuza din Iași, precum și Membru al Communication and Natural Logic International Society. A mai participat la realizarea a 9 proiecte de cercetare științifică, a coordonat procesul de acreditare a programului de licență Comunicare și Relații Publice și a programului de masterat Relații Publice și Publicitate. Cancelar al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi din ianuarie 2004 până în iunie 2006. Şef al Catedrei de Comunicare şi Relaţii Publice în perioada octombrie 2007-februarie 2012. Membru al Senatului Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi din februarie 2012 pâna în ianuarie 2013. Din septembrie 2016, director al Departamentului de Ştiinţe ale Comunicării şi Relaţii Publice. Din 2013, membru al comitetului naţional român al fundaţiei Katholischer Akademischer Ausländer Dienst. 

Proiecte de cercetare: (2001) Tehnici de argumentare în discursul jurnalistic, cod CNCSIS: 17 (director de proiect: Constantin Sălăvăstru); (2001) Reuşită şi eşec în actele de comunicare, cod CNCSIS: 165 (director de proiect: Gheorghe-Ilie Fârte); (2004) Parcursuri ale interpretării în cultura actuală: o analiză de tip semio-logic şi epistemologic, cod CNCSIS: 16/658 (director de proiect: Petru Ioan); (2005-2006) Discurs şi putere. Strategii discursive utilizate în discursul politic românesc contemporan, cod CNCSIS: 1414 (director de proiect: Constantin Sălăvăstru); (2006-2008) MEDIAEC: Mijloace eficiente de dezvoltare-inovare a educaţiei şi cercetării interdiscipli-nare în formare, comunicare şi servicii, cod CNCSIS: 32 (director de proiect: Laurenţiu Şoitu); (2007-2009) Guvernarea electronică în oraşele României, cod CNCSIS: 1355 (director de proiect: Virgil Stoica); (2008-2010) Limbajul democraţiei participative: o cercetare a comportamentului verbal în relaţia putere-cetăţeni la nivel local, cod CNCSIS: 80 (director de proiect: Constantin Sălăvăstru); (2011-2013) Universitate pentru viitor în societatea comunicării, POS DRU, Axa 1, DMI 1.2, ID64075. 

Volume de autor: (1999) Regimuri ale cantităţii în logica formală, Editura Ştefan Lupaşcu, Iaşi, 180 p; (2004) Comunicarea. O abordare praxiologică, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 206 p. 

A mai publicat de asemenea articole științifice și proiecte de cercetare. 

Printre cursurile predate se numără: Logică; Teoria comunicării; Comunicare politică; Fundamente ale relaţiilor publice; Relaţii publice la nivelul ONG-urilor; Studii de caz în PR. 

Este membru în următoarele colective de redacție: Argumentum. Caietele Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării şi Retorică (Iași), Revista română de jurnalism și comunicare (București) și Journal of Media Research (Cluj-Napoca). (Câmpean Maria Lorena)

Nume: Gumann 
Prenume; Constantin  
Data nașterii: 13.05.1941  
Locul nașterii: municipiul Iași 
Studii:  
1954-58 – Liceul Industrial Josif Rangheț București 
1958- 63 – Universitatea „Politehnica” din Bucureşti și Cluj-Napoca 1965-68 – Școala de artă populară –arte plastice si design (metaloplastie) Cursuri și specializări: 
Noiembrie 1987– Filosofia Sistemelor – Universitatea Salzburg 
Decembrie 1987 – Cursuri Hard și Soft – Scientific Industrie München 1988 – Cursuri automatizare programare – Akademia tehnica Esslingen 1992 – Tehnici de economisirea energiei – Techno-Z Salzburg. 
1992 – Management și tehnici de conducere – Klessheim Management. 1992 – Gândirea Pozitivă – Klessheim Management 
1993 – Fortificarea decizională și analiza slăbiciunilor BFI Salzburg Activități profesionale: 
1968-71 – Inginer la coop. Radio Progres, București 
1971- 74 – Profesor electronică aplicată la Palatul Pionierilor București 1973 – 75 – Moderator al emisiunii Micii Meșteri Mari la TVR 
1975- 79 – Ing. Șef secție coop.Tehnometalica București 
1980- Ing. Șef secție prod radiotelefoane la I.E.M.I. Pipera București 1981 – Crearea grupului disident ; „Gândirea pozitivă liberală „ 
1983- Protest organizat în piața Romană București tema; Carta Drepturilor Omului. Urmează arestare la Dir. Securității Statului.
1983- 26,Noiembrie, evadare de sub pază, trecerea nocturnă a graniței până în  Austria. 
1984- Acordare azil politic, datorită emisiunii de la Radio Europa Liberă. 1984- inginer la firma engleză AB Microelectronic Group din Salzburg. 1988- Acordarea cetățeniei Austriei. 
1990- Expoziții de icoane Bizantine la Penta Bussines, la Viena Centrul Eminescu. 1991- Ing. Șef la Penta Berlin, Bussines Center. 
1992- Expoziție la Centrul Cultural Mihai Eminescu din Viena 
1993- Șef serviciu tehnic la Hirscher Industrie, Salzburg. 
1996- Șef filială a concernului BINZEL (Germania) cu sediu la București. 1997- Deschiderea firmei proprii;SUDURA SRL, București ce funcționează și astăzi. 1998- Înființarea firmei ICONART SRL la București, cu expoziții la Sala Palatului. 
2012- Mutarea din România la Salzburg, deschiderea firmei D&C Gumann. Urmează  activități literare intense ce au culminat cu înființarea ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR  ROMÂNI DIN AUSTRIA, al cărei președinte este Daniela Gumann. 
Volume publicate: 
2017- Periodice în revista Porto Franco, Gutenberg, Tehnium, Știință și Tehnică 
2018- Publicarea romanului autobiografic; Evadarea mea din comunism, Editura  Pim, Iași. Primirea în Uniunea Ziariștilor din România. 
2018- Publicarea lucrării;Gândirea pozitivă în profesie și politică, Editura Pim,  Iași. 
2019- Publică carte im memoriam; Cartea luminii, Editura Pim,Iași (carte interzisă  în 1947). 
2020- Publică „Cartea Întunericului“, Editura UZP 
2020- Publică împreună cu Daniela Gumann „Șoimii din cruciada libertății“ Editura  UZP 
2021- Publică romanul biografic; „Quo Vadis Constantine“ Editura UZP

Nume: Gumann 
Prenume: Daniela – Adi 
Data nașterii: 07.08.1970 
Locul naşterii: com. Dimitrie Cantemir, județul Vaslui 
 Studii: 
– 10/2019 – Master Afaceri şi Economie Internaţională, Universitatea „Danubius”, Galați. 01/2010 – 06/2010: Specializare post-graduală , „Tehnici și practici în Asistență Socială „, Universitatea de  Sociologie și Asistență Socială din București; 
– 10/2004 – 06/2008: Licențiat, Facultatea de Comunicare și Relații Publice „Danubius”, Galați;
– 09/1984-06/1989: Liceul de Științe ale Naturii „Emil Racoviță”, Iași; 
Cursuri și specializări: 
03/2015: Formator specialist în formare şi dezvoltare a competenţelor profesionale; 
11/2014: Seminar de formare în psiho-terapie psihanalitică – la Salzburg 
03/2013: Primul ajutor, Crucea Roșie, Austria; 
12/2012: Germana pentru îngrijire, B.F.I. Salzburg. 
Activitate profesională: 
06/2020 -vicepreședinte la „Camera de Comerț”, Salzburg /WKS pentru domeniul social privat; 03/2018 – 06/2020: Purtător de cuvânt la „Camera de Comerț”, Salzburg /WKS pentru 31 firme din domeniul social privat; 
06/2018- prezent Director fondator la Revista Condeierul diasporei 
03/2018- prezent – Președinte Asociația Scriitorilor Români din Austria 
10/2013 – prezent – Director,” Seniorenbetreuung24st”; 
08/2012 – 06/2013: Asistent- persoane cu dizabilități, ” Diakoniewerk”, Salzburg; 
12/2008 – 05/2012: Inspector social, Primăria Municipiului Galați, România; 
06/2005 – 12/2008: Pedagog, Centrul Medico-Social, Galați, România; 
07/1997 – 05/2004: Asistent social – Haifa, Israel; 
09/1991 – 07/1997: Manager „Conf Medika SRL”; 
07/1986 – 05/1991: confecționer textil, Coopertiva „Miorița”, Iași; 
Activități sociale : 
– 02/2018: Președinte fondator al „Asociației Scriitorilor Români din Austria”, A.S.R.A.; 
– 02/2018: Președinte interimar Asociația „Credință și Demnitate”, Filiala Austria; 
– 02/2017: Membră în Societatea Scriitorilor „Costache Negri”, Galați, România; 
 – Membră în UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA 
 -Membră în Asociația A.S.C.I.O.R; 
 – Membră în Asociația UNIVERSUL PRIETENIEI;

Volume publicate: 

• Conflictul Arabo-Israelian – Editura NAPOCA STAR, Cluj -Napoca, 2014;
• Îngrijirea la domiciliu în Austria – Drepturi și Obligații, Editura NAPOCA STAR, Cluj -Napoca, 2015;
• Suport de curs – Îngrijirea la domiciliu, Editura NAPOCA STAR, Cluj -Napoca, 2015;  
• Die Pflegerin – Îngrijitoarea, Editura NAPOCA STAR, Cluj -Napoca 2016;  
• Limba germană – Clar și la obiect, Editura NAPOCA STAR, Cluj -Napoca, 2016; 
• Florile cireșului tânăr, poezie, Editura TIMPUL, Iași, 2017; 
• Poezii în miez de noapte/Midnight poems, ediție bilingvǎ românǎ – englezǎ, Editura TIMPUL, Iași, 2017;
• Die Pflegerin (limba germană), Editura SINTEZE, Galați, 2017;  
• Îngrijitoarea, Editura TIMPUL, Iași, 2017;  
• Picături din suflet (antologie), Editura SINTEZE, Galați, 2018;  
• Ecoul stelelor, poezie, Editura PIM, Iași, 2018;  
• Crăciunul care mi-a schimbat viața, roman, Editura PIM, Iași, 2019; 
• Il Natale che mi ha cambiato la vita (limba italiană), Editura UZP, 2020; 
• Ecoul stelelor, Ediția a II-a, poezie, Editura PIM, Iași, 2020;
• Israel, am scăpat și de data aceasta!, Editura UZP, București, 2020.
• Șoimii Cruciadei Libertății (rezistența anticomunistă), Editura PIM, Iași, 2020;
• Oameni frumoși, contemporani cu noi – București, Editura UZP, 2020 

Publicații în antologii: 
Treptele Prieteniei, Editura PIM, Iași, 2018, coordonator Rodica Rodean; 
Lumea se grăbește. Viitorul? România mare, Editura PIM, Iași 2017, coordonator Ioan N. Oprea; Antologia A.S.C.I.O.R. Civilizația creștină, Editura TEOCORA, Buzău 2017, coordinator Nicolae Mușat; Pod de flori și pod de dor. Antologie internațională de poezie românească, Editura LIRIC GRAPH, 2017, coordonator Trandafir Sâmpetru; 
Antologia literară a revistei EMINESCIANA, Editura ARMONII CULTURALE, 2017, coordonator Mihai Cătrună. Vis cu Nechita, Editura Ro. cart, București,2020 editor general și coordonator George Călin 
Activitate literară: 
Reviste literare din Romȃnia:  
Revista „Porto Franco”; 
Revista „Eminesciana”; 
Revista „Armonii Culturale”; 
Revista „Orizonturile Bucuriei”; 
Revista „e-Creator”; 
Revista „Păltiniș”; 
Revista ”Astralis”; 
Revista ”Mărturii maramureșene”; 
Revista ”Cronica Timpului”; 
Revista ”Detectiv Cultural”. 
Apariții în volume: 
Prof. univ. dr. Petru Ioan, Comuna” Dimitrie Cantemir” itinerar prosopografic,, Editura ȘTEFAN LUPAȘCU, Iași, 2019  – pag. 33 -34; 
Prof.univ. dr. Petru Ioan, Școala literară de la Huși, Editura ȘTEFAN LUPAȘCU, Iași, 2019 – pag. 152 -153; Virginia Chiriac , Cǎrți ṣi autori ,, Editura LUCAS, Brăila, 2019, Pag. 32, 33, 34; 
Mihaela Gârlea, Iași, Cetate Culturală. Oameni, gânduri, fapte , vol.III. 
Floare R.Cândea, Carina A. Baba, Daniela Gumann – O viață de om într-o jumătate de veac, Editura UZP, București,  2020 ; 
Lucia Pătrașcu, Zăbava cetitului -Eu citesc… Tu citești?…, Editura Lucas, Brăila, 2019 – pag. 89-97; 
Interviuri – Radio și Televiziune: 
Femeia Alpha – 18 februarie 2017, Etv Galati – 
Poveṣti de viațǎ din Austria, 16.02.2017,Știre Etv Galati 
Bună-i dimineața! – 25.09.2017 – Știri locale APOLLONIA TV, Iași; 
Românii din Austria, 12.03.2018 – Radio Pro Diaspora, București – 
Între oglinzi paralele, 21.07.2018 – Etv Galați – 
Dor de România, 06.08.2018, TS TV București – 
Despre Dragobete, 13.03.2018, TS TV București – 
Radio Shalom România – 19.06. 2019, București – 
Weekend cu prieteni- condei românesc peste hotare, 16.09.2019 Radio– Iași – 
SENS GIRATORIU, 03.04.2021, Radio Pro Diaspora, București 
Premii și distincții: 
„Cartea de Poezie a Anului”, Festivalul Național de Poezie „Grigore Hagiu”, 2017; 
Premiul I , Concursul de poezie „Că nu e om să nu fi scris o poezie”, organizat de Asociația Credință și Demnitate,  București, 15 ianuarie 2018; 
Diplomă de excelență conferită de Asociația „Universul Prieteniei”, Milano, Italia (2017); Diplomă pentru poezie conferită de Societatea Scriitorilor „Costache Negri”, Festivalul Național de Poezie „Grigore  Hagiu”, Ediția a XXV-a, septembrie 2017; 
Premiul Special Quantum, Premiul Literar Internațional „Corona”, 2018; 
Mențiune de onoare, Premiul Literar Internațional „Corona”, 2018; 
Mențiune specială , Premiul Literar Internațional „Corona”, 2018; 
Diplomă de Excelență , Salonul Național” Mihai Eminescu”, organizat de Parlamentul României (2018); Placheta ”CENTENARUL MARII UNIRI 2018” – acordată de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne” Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române, 19.10.2018, București; 
Diploma ”Eminescu Jurnalistul”, conferită de UZPR, 2019; 
Diplomă de onoare conferită de Cercul Cultural Româno-Austriac , 01.06.2019, Festivalul „Izvor de suflet românesc”, Viena; 
Distincția ”130 ani de la trecerea în eternitate a „Luceafărului poeziei românești” Mihai Eminescu”, nr.16,  acordată de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne ”Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice  Române, 15.06.2019, București; 
Diploma de Excelență, conferită de Consulatul General al României la Milano, 01.10.2019; Premiul” Între oglinzi paralele” , acordat de Etv Galați, 12.12.2019, Galați. 
Distincția „ACTA NON VERBA”, acordată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, 18.06.2020 Distincția „SENS ȘI CONTRASENS ÎN MASS MEDIA”, acordată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România,  08.07.2021 
Articole în publicații on-line: 
http://danielagumann.eu/ 
https://scriitoriromaniaustria.ro/ 
https://issuu.com/contact.asra2018/docs/condeierul_diasporei 
https://ingrijirebatraniaustria.ro/ 
https://uzp.org.ro/ 
Activitate publicisticǎ: 
Interviuri cu următoarele personalități: 
– Iuliana Gorea – Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova  
– Ovidiu Burduşa, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, 
– prof. dr. Lucia OLARU NENATI, eminescolog, Botoșani; 
– Adrian Georgescu, Consul General al României la Milano;
-eminescologul Dan Dulciu 
– scriitorul Sterian Vicol, Galați;  
– prof.univ.dr. Anton Ilica, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad; 
– col. dr. ing. Constantin Avădanei, 
-prof. Elena Vlase Munteanu, poetă, Vaslui; 
– Constanța Abălașei Donosă, poet, pictor și grafician, Brăila; 
– Antonela Stoica, poetă, Germania 
-Mihaela Tatu 
Lucrări ştiinţifice ṣi conferințe: 
–Migrația românilor în Austria – studiu de cercetare, prezentat Conferinţa Internaţională „Integrarea Europeană – Realităţi şi Perspective”, Universitatea „Danubius”, Galați, ROMÂNIA,19 mai 2017. 
Limbi străine cunoscute:  
-germană; 
-ebraică. 
Obiective: 
Promovarea culturii române în Europa; 
Consolidarea sentimentului identității culturale naționale a tuturor românilor, indiferent de locul în care se află.

GYŐRFFY Gábor (n. 22 septembrie 1971, Baia Mare) a studiat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Fizică (licenţă şi masterat) şi la Facultatea de Litere (doctor în Litere, 2007). În prezenr, este lectorr la Departamentul de Jurnalism din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Coordonator al programului de studii Jurnalism – linia maghiară. Colaborator la numeroase reviste din România și din străinătate: Korunk, Székelyföld, Művelődés, Philobiblon, Magyar Könyvszemle, Revista Română de Istoria Presei. Redactor-șef adjunct al revistei ME.DOK (Media – Istoria presei – Comunicare).

Este autor al volumului Cenzúra és propaganda a kommunista Romániában. A romániai magyar nyilvánosság korlátozása a kommunista diktatúra időszakában (Cenzură și propagandă în România comunistă. Limitarea libertății de exprimare a minorității maghiare în timpul dictaturii comuniste). Komp-Press, Cluj, 2009.

Iftode-Burecic Marinela (n. la 26 februarie 1978,  Flămânzi, jud. Botoșani). A absolvit Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga” din Botoşani, profilul chimie-biologie (1996), apoi Facultatea de Teologie-Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, din cadrul Universitǎţii „Al.I. Cuza” din Iaşi,  profilul Teologie-Filologie (2000). A urmat studii de masterat la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi (2008),  profilul Managementul resurselor umane, şi la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, profilul Comunicare şi relaţii publice (2010).
Din anul 2000 este profesor de limba și literatura română la Şcoala Gimnazială „Ion Bojoi” din Flămânzi. În  2010 obține gradul didactic I.
În anul 2006 a beneficiat de o mobilitate individuală de formare continuă, în cadrul Programului Sectorial Comenius –  Tracing back Europe: from Tessaloniki to Isanbul – Comenius 2.2 C (11.04-22.04.2006).
Director al Şcolii Gimnaziale „Ion Bojoi” Flămânzi (mai 2008- septembrie 2009), consilier educativ (2006-2008), responsabil al comisiei metodice (2007-prezent).
Alte activități: prezentarea unor spectacole publice  organizate de autorităţile locale sau de anumite asociaţii, coordonator a două numere din revista şcolii „Gânduri şi fapte”.
A participat la cel de-al V-lea Congresul Internațional de Istorie a Presei, „Mass-media între document și interpretare”, care a avut loc la Chișinău, 2012 (cu studiul Revista „Făclioara” –  un simbol de lumină în Flămânzi), la Simpozionul Judeţean „Copii fericiţi într-o lume mai curată”, Iaşi, 2005 (titlul comunicării: Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară), la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Suceava, 2005 (titlul comunicării: Împreună pentru un viitor mai verde).

Ilincan Vasile-Gheorghe (n. 18 aprilie 1956, Suceava, judeţul Suceava). Studii liceale la Suceava, Liceul ,,Petru Rareş”. Absolvent al Institutului de Învăţământ Superior din Suceava, Facultatea de Învăţământ Tehnic şi Pedagogic, specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura franceză. Doctor în filologie (2004), al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (titlul tezei de doctorat: Stilul publicistic eminescian). Lector universitar la Departamentul de limba şi literatura română şi ştiinţe ale comunicării al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Director al Departamentului de învăţământ la distanţă şi educaţie continuă al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării (2001-2012).
A tipărit următoarele volume: Stilul publicistic eminescian, cu o prefaţă de Al. Andriescu, Editura Universităţii, Suceava, 2004; Mihai Eminescu – publicist (Albina, Familia, Federaţiunea, Convorbiri literare şi Curierul de Iaşi). Studiu, antologie, note, bibliografie şi indice de nume, Editura Universităţii Suceava, 2006; Istoria presei literare româneşti. Secolul al XIX-lea, Editura Universităţii ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, 2010.
A publicat peste 50 de studii şi recenzii în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate.
Membru fondator al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2007) şi vicepreşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, Filiala Moldova (2011).
Referinţe critice. În volume: Al. Andriescu, Prefaţă la volumul Stilul publicistic eminescian, 2004, p. 5-9. Stelian Dumistrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcţionale, 2006 (p. 43, 64, 260). Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentaţia instituirii comunicării fatice prin mass-media, 2006, p. 344-345, 384. Studii de eminescologie, 9. Volum coordonat de Viorica S. Constantinescu, Cornelia Viziteu, Lucia Cifor, 2007, p. 271. Adela Novac, Limba română contemporană (note de curs), 2007, p. 34. Lilia Trinca, Limba română contemporană (Sintaxa), 2007, p. 114.
A publicat epigrame în: Antologie de catrene şi epigrame. Prefaţă de Corin Bianu, 2009. Constantin Iuraşcu-Tataia, Pocnind din bici…, 2012. (Bianca Dumitru)

Ionescu Carmen este licențiată a Facultății de Litere, din cadrul Universității din București. A urmat cursuri postuniversitare în științe ale comunicării la SNSPA București și Facultatea Paris III – Sorbonne Nouvelle, iar în anul 2014 a obținut titlul de doctor în științele informării și comunicării, la Facultatea Paris III – Sorbonne Nouvelle, cu lucrarea Agenţiile de presă din  România şi circulaţia internaţională a informaţiei. A urmai mai multe cursuri de perfecționare: Managementul proiectului (2004), Tehnica vorbirii la microfon (2002-2003), Info – imagine sonoră (1998), Self Management (1996), Integrare europeană (1995-1996).

Din anul 2016 este cadru didactic colaborator al FJSC. Din anul 1993 este angajat al agenţiei de presă Rador (Societatea Română de Radiodifuziune), fiind, pe rând, redactor (1993-2006), redactor-șef (2006-2014), manager (2014-prezent).

 Este autorul trei volume: Agenţiile de presă din România : din 1889 până astăzi (2007), Agenţiile de presă din România : 1889-1999 (2001). Si-a adus contribuția la mai multe lucrări colective: Le discours des agences roumaines de presse sur l’élargissement européen, în cartea Médias et Bonne Gouvernance face aux enjeux de l’élargissement de l’Union Européenne,  Les agences de presse de la Roumanie et l’élargissement européen. Etude de cas, în cartea La contribution des média à l’élargissement de l’Union Européenne, Les agences de presse roumaines: rôles et fonctions, în cartea Redéfinir les territoires de la communication, Rador, facteur de démocratisation de la société roumaine postcommuniste, în cartea Le rôle des média et des nouvelles technologies de l’information et de la communication dans la démocratisation des sociétés de l’Europe Centrale et Orientale, Actori geopolitici ai comunicării: primele agenţii telegrafice la Bucureşti, în cartea Siguranţa naţională într-o lume a globalizării.

Ionică Lucian (n. 1952, Timişoara) a absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie, specializarea Filozofie, din cadrul Universității din Bucureşti (1977) și a urmat studii postuniversitare de montaj film şi televiziune, în cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti (1984). În anul 1999, a obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, cu lucrarea Valenţele epistemologice ale imaginii vizuale.

Cărţi proprii

– Imaginea vizuală, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000

– Dicţionar explicativ de televiziune, englez – român, Universitatea de Vest, Timişoara, 2001

– Dicţionar explicativ de televiziune, englez – român, Ed. Tritonic, 2005, Bucureşti (ediţie revizuită şi adăugită)

– Introducere în industria şi producţia de televiziune, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara, 2009

– Documentar şi adevăr, Institutul European, Iaşi , 2013

Contributor

– Manualul de jurnalism, vol. I şi II (coord. prof.univ.dr. M. Coman), Ed. Polirom, Iaşi – ediţiile I (1997), II (2001) şi III (2009)

– Dicţionar enciclopedic de comunicare şi termeni asociaţi, (Coord. Marian Petcu), Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2014

Coordonator al volumelor

Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989. vol. I, Cronologia şi victimele Revoluţiei, Ed. Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2014

Enciclopedia Revoluţiei din Timişoara 1989. vol. III, Teme ale Revoluţiei, Ed. Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2016

Lucrări ştiinţifice în volume colective

Posibilitatea unei discipline a imaginii vizuale

Anale, volumul VIII, Seria Jurnalistică, Universitatea Tibiscus, Timişoara, 2000, pp. 89 – 100

Problema unităţilor vizuale minime, în Caiet de semiotică,  nr. 9, 1992, Universitatea din Timişoara (p.119-127)

Jurnalismul de televiziune, în Manualul de jurnalism, vol. I (coord. prof. univ. dr. M. Coman), Ed. Polirom, Iaşi, 1997 , ediţia a II-a, revizuită, 2001, ediţia a III-a , revizuită şi adăugită, 2009 (ambele volume fiind reunite într-un singur tom)

Interviul de televiziune, în Manualul de jurnalism, vol. II (coord. prof.univ.dr.  M. Coman), Ed. Polirom, Iaşi, 1999, ediţia a II-a, revizuită, 2001, ediţia a III-a , revizuită şi adăugită, 2009 (ambele volume fiind reunite într-un singur tom)

Diversitatea filmului documentar, în Schimbări în Europa, schimbări în mass-media, (coord. prof.univ.dr.  Ilie Rad), Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004

Cultură şi televiziune – o abordare din perspectivă practică, în Jurnalismul cultural în actualitate, (coord. prof. univ.dr.  Ilie Rad), Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2005

Filmul documentar – ca produs formativ, în Formatorul pentru adulţi – statut, roluri, competenţe, provocări,  (coord. dr. Simona Sava), Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2007

A Debate and Three Articles – A Comparative Analysis, în Models of, Models for Journalism and Communication (edited by Mihai Coman), Ed. Ars Docendi, University of Bucharest, 2010

Documentarea în timpul filmărilor, în Documentarea în jurnalism (coord. prof.univ.dr. Ilie Rad), Ed. Tritonic, Bucureşti, 2011

Obiectivitate şi corectitudine în ştirile TV, în Obiectivitatea în jurnalism, (editor coord. prof.univ.dr. Ilie Rad), Ed. Tritonic, Bucureşti, 2012

I Local and Regional Television in the New Media Landscape, în Applied Social Sciences: Communication Studies (Ed. by Georgeta Raţă, Gheorghe Clitan, Patricia-Luciana Runcan), Cambridge Scholars Publishing, Newcastle, 2013

– Televiziunea şi noile media, în Jurnalismul tradiţional şi New media, (Editor coord. Ilie Rad),  Ed. Tritonic, Bucureşti, 

– Cum (nu) se învaţă jurnalism de televiziune, în Industria media şi învăţământul jurnalistic (Editor coord. Ilie Rad),  Ed. Tritonic, Bucureşti, 2014

– Timpul filmului şi filmul timpului, în Cercetări logico-filosofice. Omagiu profesorului Constantin Grecu la împlinirea vârstei de 75 de ani (coord. Cristian Măduţa), Ed. „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2014

– Television Terminology: Aspects of Translation from English to Romanian, în Professional Communication and Translation Studies, vol 7, issue 1-2, 2014, Editura Politehnica, Timişoara, 2014

– Regional TV Pograms in the Languages of Ethnic Minorities, în Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinary Perspectives, Section – Language and Discourse (Editor: Iulian Boldea), Ed. Arhipelag XXI, Târgu-Mureş, 2014  (pag. 69-73)

– Despre adevărul din imaginea fotografică în Fotojurnalism şi imagine (Editor coord. Ilie Rad),  Ed. Tritonic, Bucureşti, 2015

– Cauza naţională în paginile publicaţiei „Foaia Orăviţii”, în Presa Primului Război Mondial” (coord. Cătălin Negoiţă, Zanfir Ilie), Ed. Tritonic Bucureşti şi Ed. Axis Libris, Galaţi, 2015

– Cum (nu) se învaţă jurnalism de televiziune, în Vocile noastre (coord. Georgiana Gabor), Ed. Universităţii de Vest, Timişoara, 2016 

– Ştiinţa din SF. Colecţia „Povestiri ştiinţifico-fantastice” (1955-1974), în Tradiţii ale presei ştiinţifice (coord. Ioan David şi Viviana Milivoievici), Ed. Academiei Române, Bucureşti şi David Press Print, Timişoara, 2017, (pp: 250 – 256) 

– Les médias numeriqué et les risques du terrorisme religeux, (sous la la direction de Mihaela-Alexandra Tudor, Gheorghe Clitan et Márcia Marat Grilo) Politique et religion au défi de la communication numérique, L’Harmattan, Paris, 2018 (p.265-272)

– Fotografiile Revoluţiei din Timişoara, în Timişoara – 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 (coord. Marcel Tolcea), Ed. UVT, 2019, (pag. 8-18)

Lucrări ştiinţifice în publicaţii periodice

“Natural şi cultural în receptarea imaginii de film”, în Caiet de semiotică, nr, 4, Universitatea din Timişoara, 1985

„Problema unităţilor vizuale minime”, în  Caiet de semiotică, nr. 9, Universitatea din Timişoara, 1992

“Tipologia imaginii vizuale”, în Revista de filosofie, Tom XL, nr. 2/1993, Bucureşti

– Monitorizare comparativă, în Press monotor, nr. 4-5/ 1996-1997, pp. 36-98 (Publicaţie editată de Agenţia de monitorizare a presei) – Lucrarea a fost realizată în colaborare cu Snezhana Popova, Maria Neikova (Sofia, Bulgaria) şi Benoit d’Aiguillon (Marsilia, Franţa)

– Otlia Hedeşan şi Lucian Ionică, Catalogul filmelor etnologice din Arhiva de Folclor a Universităţii din Timişoara, în Folclor literar VIII (1988-1997), Timişoara, 1998, pp. 135 – 187

“Posibilitatea unei discipline a imaginii vizuale”, în Anale, Vol. VIII, Seria Jurnalistică, Universitatea Tibiscus, Timişoara, 2000

„A Debate and Three Articles – A Comparative Analysis„, în Revista Română de Jurnalism şi Comunicare, Anul V, nr.2/2010 şi în Mihai Coman (coord.), Models of, Models for Journalism and Communication, Ed. Ars Docendi, University of Bucharest, 2010

Un rezumat în engleză al lucrării Local and regional televisionin the newmedia landscape, în revista de rezumate: ISSA – International Journal of Applied Social Sciences, vol. 1, nr. 1, 2012, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012

Lucrări  în publicaţii de cultură

Receptarea literaturii SF de către tinerii cititori, în Biblioteca Nova, serie nouă, Nr. 1, septembrie 2006 (pp. 65 – 67)(apărut iniţial în Helion (nr. 2), din 1982

Schiţa unei posibile structuri, în Almanah Anticipaţia 1984, Ed. Rev Ştiinţă şi tehnică, Bucureşti, 1983 (p. 69 – 70) cu menţiunea că textul a mai fost publicat în Paradox 82

„Dilemele televiziunilor locale„, în Europa, Anul III, nr. 1/2010, Novi Sad, Serbia

Natura literaturii SF. Contribuţii şi poziţii teoretice româneşti

Biblioteca Nova (serie nouă), nr. 7, martie 2012, pp. 93 – 98 (text reluat  ..)

The Draft of a Possible Structure (pp. 52 – 55) şi Notes on the SF Idea (pp. 59 – 71) (English translation by Mirona Aftanache) Biblioteca Nova (New Series), no. 8, april 2012 (texte reluate)

Articole de presă în volume colective

Televiziunea Liberă Timişoara. Fragmente ce nu trebuie uitate, în Timişoara 16-22 decembrie 1989, Ed. Facla, Timişoara, 1990 (pag.246-256)

„Opţiunea zero”, „Un moment dificil”, „Televiziunea Liberă Timişoara. Zilele fierbinţi ale începutului”, în Atentat împotriva Revoluţiei Române, (antologie, prefaţă şi note: Lucian-Vasile Szabo), Ed.Gutenberg Univers, Arad, 2010

Fotografi ai revoluţiei (I) (pp.33 – 43), Televiziunea Liberă Timişoara. Zilele fierbinţi ale începutului (pp. 45-54), în Mass-media, represiune şi libertate – Revoluţia de la Timişoara în presa locală, naţională şi internaţională, (coord. Lucian-Vasile Szabo), Ed. Gutenberg Univers, Arad, 2010

Fotografi ai Revoluţiei (II), în Memorial 1989 – Buletin ştiinţific de informare, nr. 1 (11)/ 2013, Ed. Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2013,

Fotografi ai Revoluţiei (III), în Memorial 1989 – Buletin ştiinţific de informare, nr. 1 (15)/ 2015 Ed. Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2015, pp. 39- 50

Expoziţii foto personale:

– La lină fîntînă, 

Universitatea din Timişoara (Universitatea de Vest din Timişoara) (dec 1985)

Secţia de etnografie a Muzeului Banatului  (ian. 1986)

Casa Universitarilor Timişoara (martie 1986)

Biblioteca Judeţeană Arad, Secţia de Artă (22.12. 1986-)

Casa Universitarilor Cluj (2-14.04.1987)

Muzeul Satului Bucureşti (15.06.1987 )

– Măsuratul oilor

Universitatea din Timişoara (Universitatea de Vest din Timişoara),  1989

Expo foto „Măsuratul oilor”, inclusă în programul „Zilele Academice Timişene”, la Subcomisia de etnologie, simpozionul „Cultura populară din sud-vestul ţării în contextul creaţiei spirituale româneşti” – Universitatea  din Timişoara, 25.05.1989, sala 149 

– Călătoria

Galeria Pygmalion, Timişoara, 19.12.2012 – 4.01.2013

– Cappadocia, Cinematograful Arta, la Festivalul Simfest, Tg. Mureş (2013)

– Eliberaţi de frică, Timişoara, Calpe Gallery, 16 dec. 2014 – 15.01.2015

Expoziţii foto colective:

Interfoto, Facultatea de Arte şi Design, Timişoara, 4-27 nov.2011

Fascinanta Cappadocie, Helios, Timişoara, 3-21.03.2012

Interfoto, Facultatea de Arte şi Design, Timişoara, 4-13 oct. 2012

Bookfest Timişoara II, Craft, Timişoara, Prima expoziţie colectivă a Asociaţiei Timişorene de Fotografie, 14-17.03.2013

Cappadocia, Cinematograful Arta, Fest. Simfest, Tg. Mureş, 28-30.08.2013

Interfoto, Facultatea de Arte şi Design, Timişoara,  oct. 2013

„Un duel vizual”, expo împreună cu Dan Buruleanu, vernisajul în 7.09.2014, la Palatul Cultural, sala Ştiinţele Naturii 2 – ARAD

Filme realizate la Universitatea de Vest din Timişoara (1980-1990)

A. Filme documentare pe teme de etnologie

Ornamentica chilimurilor din Banat, 1981 – documentar

12 min., color reversibil, 16 mm

Autori: Lucian Ionică, Elena Grigorescu

Coord. ştiinţific: Vasile Creţu

Morăritul tradiţional astăzi, 1982  – documentar

10 min., a/n, negativ/pozitiv, 16 mm.

Autori: Vasile Creţu, Lucian Ionică

Joimărelele, 1983 – documentar

13 min. a/n, negativ/pozitiv, 16 mm.

Autori: Vasile Creţu, Lucian Ionică

Uspăţul de daruri, 1983 – documentar

8 min., a/n, negativ/pozitiv, 16 mm.

Autori: Vasile Creţu, Lucian Ionică

Îndeletnicirea olăritului astăzi, 1984/1985  – documentar

26 min., a/n, negativ/pozitiv, 16 mm.

Autori: Vasile Creţu, Lucian Ionică, Luminiţa Drăguţ, A . Blaj

Bacova, 1986 – reportaj

10 min., a/n, negativ/pozitiv, 16 mm.

Autor: Lucian Ionică

Luminiştile, 1991 – documentar

10 min., a/n, negativ/pozitiv, 16 mm.

Autori: Otilia Hedeşan, Lucian Ionică

Obiceiuri de primăvară la Chergheş, 1993 – material brut

3 h, SVHS 

 Autori: Otilia Hedeşan, Lucian Ionică

B. Alte filme documentare şi didactice 17 titluri

Filme realizate la TVR Timişoara (1997- 2004)

”Omul-orchestră” în televiziunea franceză, 199 – reportaj

15 min., Betacam

Autori: Brînduşa Armanca, Lucian Ionică

Cîndva în Munţii Almăjului, 1997 – documentar

24 min., Betacam

Autori: Iosif Costinaş, Lucian Ionică, Ilie Sârbu

Li-ber-ta-te, li-ber-ta-te ! 1990-1997 – documentar

33 min., VHS şi Betacam

Autori: Nicolae Mărgineanu, Iosif Costinaş, Lucian Ionică

Arta şi diplomaţia, 2000 – reportaj

16 min. Betacam

Autor: Lucian Ionică

Ningea odată în Banat, 2000 – reportaj

17 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Politica şi comunitatea, 2000 – reportaj

19 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Ferestrele muzicii, 2000 – reportaj

17 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Simpozioane, conferinţe…, 2000 – reportaj

24 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Televiziuni ale românilor, 2000 – reportaj

26 min. Betacam

Autor: Lucian Ionică

Un radio pentru românii din Ungaria, 2001 – reportaj

26 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Un radio pentru românii din Iugoslavia, 2001 – reportaj

24 min. Betacam

Autor: Lucian Ionică

Accente româneşti la Novi Sad, 2001 – reportaj

22 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Talpa ţării, 2001 – reportaj

25 min. Betacam

Autor: Lucian Ionică

Peste timp şi vremuri, 2002 – reportaj

28 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Şcoala şi graiul bănăţean, 2002 – reportaj

25 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

După 20 de ani, 2002 – reportaj

27 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

O prietenă a românilor, 2002 – documentar

26 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Dirijorul, 2002 – documentar

25 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Români în America I-II, 2003 – reportaj

28 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Exerciţii de democraţie, 2003 – reportaj

14 min., Betacam

Autori: Ionuţ Groza, Lucian Ionică

Societate pentru suflet, 2003 – reportaj

27 min. Betacam

Autor: Lucian Ionică

Thalia s-a întors I, 2003 – reportaj

24 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Thalia s-a întors II, 2004 – reportaj

24 min., Betacam

Autor: Lucian Ionică

Mascaţii, 1999/2002 – documentar

24 min., SVHS/Betacam

Autor: Lucian Ionică

PROZA

Proză în volume 

– Ziua confuză, Ed. Albatros, Bucureşti, 1983 – proză SF

– Ţarcu, Ed. Facla, Timişoara, 1989 – roman

Proză în 12 antologii şi volume colective

Iuga Nicolae s-a născut pe 12 iunie 1953 în Săliştea de Sus, jud. Maramureş. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în anul 1978. A fost profesor de Filosofie la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighet, ulterior lector universitar la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. A susţinut doctoratul în Filosofie la Universitatea “Babeş Bolyai”, sub îndrumarea profesorului Andrei Marga. Începând cu anul 2003, Nicolae Iuga este conferenţiar și respectiv profesor universitar la Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității de Vest “Vasile Goldiş” din Arad. De asemenea este și Cercetător științific asociat gr. I la Institutul de Filosofie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academeiei Române.  

Nicolae Iuga a avut timp de peste patru decenii o activitate publicistică constantă în revistele culturale din România. A fost redactor șef și editorialist la săptămânalul „Jurnalul de Sighet” (publicație componentă a Trustului de Presă „Intact” din București) între anii 1993-2001, redactor șef și editorialist la săptămânalul ”Jurnalul de Vineri” (publicație apărută la Baia Mare) între 2003-2006. Este membru în bordul revistei științifice „Journal of Modern Education Review” edited by Academic Star Publishing Company, ISSN 2155-7993,  monthly, 228 East 45th Street, Ground Floor, New York, și redactor șef al revistei „Paradigme universitare băimărene”, Editura „Vasile Goldiș” University Press, Arad, ISSN 2359-7437, cu apariție anuală.

În domeniul Filosofiei, Nicolae Iuga este autor unic al unui număr de 23 cărți, dintre care 6 au fost publicate în limbile franceză, engleză și rusă la edituri de prestigiu din străinătate. Despre cărțile sale au apărut zeci de recenzii favorabile în presa de specialitate din țară și din străinătate. 

I s-a decernat Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române pentru lucrarea: Din istoria marilor idei etice și pedagogice, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2015, precum și Medalia „Distincția culturală”, conferită de Academia Română în anul 2019, pentru lucrările din domeniul Filosofiei publicate în străinătate. 

Laza Ioan (n. la 22 octombrie 1953, Meziad/Remetea, jud. Bihor) a absolvit Liceul pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea (1968-1973), iar ulterior Facultatea de Ziaristică din Bucureşti (1974-1978). Între 1978 şi 1982 activează ca redactor la cotidianul Crişana din Oradea, iar în intervalul 1982-1989 este corespondent al Scânteii pentru Bihor. Apoi, timp de doi ani (1990-1991), ocupă postul de secretar general de redacţie la ziarul Crişana, după care îndeplineşte funcţia de redactor şef al acestui cotidian (1991-1993). Răstimp de un deceniu (1993-2003) va fi preşedinte al Consiliului de administraţie al S.C. „Anotimp” SRL, Casă de Presă şi Editură din Oradea, şi director al publicaţiilor Crişana (cotidian), Crişana Plus (săptămânal) şi Al cincilea anotimp (revistă de cultură). Din 2003 este lector la Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Programul de studii Jurnalism.
Este coautor al lucrării Discurs politic şi comunicare, vol I-II, (2004), realizată împreună cu Lia Maria Pop. Contribuţii în volume colective: Ilie Rad (coord.), Jurnalismul cultural în actualitate (2005); Lia Maria Pop şi Cristina Matiuţa (coord.), European Identity and Free Movement of Persons (2005); Marian Petcu (coord.), Studii şi cercetări de istoria presei I (2008); Marian Petcu, Odette Arhip, Marcela Ifrim (coord.); Studii şi cercetări de istoria presei II (2009); Analele Universităţii „Tibiscus”, vol XIV, Seria Jurnalistică (2009); Lia Maria Pop, Simona Fer ş.a. (coord.); De la politicile educaţionale la realităţile educaţiei (2011). Semnătura sa poate fi întâlnită în revistaFamilia, Journal of Identity and Migration Studies, Revista Română de Istoria Presei etc.
Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al Asociaţiei Formatorilor în Comunicare şi Jurnalism, al Asociaţiei Române de Istoria Presei ş.a. A fost distins cu Ordinul Ziariştilor, clasa I, pentru merite deosebite în întreaga activitate publicistică (2001), respectiv cu Medalia de Aur (2006), ambele conferite de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.
Referinţe critice. În volume: Stelian Vasilescu, Oameni din Bihor (1940-2000); Dicţionar sentimental, vol. I, (2002), p. 476-477; Aurel Chiriac, Mircea Bradu, Ioan Godea, Gheorghe Măhăra, Monografia judeţului Bihor, vol. III, Oameni (2011). (Bianca Dumitru)

Aurelia Lăpușan. Jurnalist, scriitor, universitar. S-a născut la Constanța;  A urmat cursurile Liceului ”Mihai Eminescu”.Continuă studiile superioare la Universitatea București – Facultatea de Limbă și Literatură Română. Curs postuniversitar de jurnalism. Doctor în teatrologie, filmologie, specializarea teoria şi estetica teatrului. 

Îndeplinește funcțiile: redactor la Ziarul ”Teleorman” – Alexandria, ”Dobrogea Nouă,” bibliotecar – Biblioteca Județeană Constanța, redactor și apoi redactor-șef ziar ”Dobrogea Nouă”, redactor la ”Cuget liber”(1990-1992), coordonator suplimente(1992-1995), șef secție (1996-2002), director general al Trustului de presă ”Cuget Liber” (2003 – 2006); lector, apoi conferențiar universitar – Facultatea de Litere, specializarea Jurnalism, Universitatea ”Ovidius” (2006-2013), Director Direcţia editorială, carte universitară şi relaţii publice a Universității Ovidius coordonând activitatea Bibliotecii universitare, editurii, tipografiei, biroului de relaţii publice şi promovare(2011-2013). 

Redactor șef al publicațiilor Datina și Techirghiol ( 2015 și în prezent)

Debutează în revista „Tomis”, 1966, un an mai târziu în revista „Universitas” a Facultăţii de Litere Bucureşti. Bogată activitate de cenaclu la Student Club Bucureşti. A publicat la „Luceafărul”, „Steaua”, „Săptămâna”, Suplimentul literar artistic al „Scânteii tineretului”, „Tomis”, „Litoral”, „Cuget liber”, „Marea Noastră”, ”Totuși iubirea”, ”Agora„, ”Pontica” ș.a.

Activitate jurnalistică însumează peste 5000 articole.  

• Membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1997, 
• Membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România,
• Membră a Societăţii  Europene pentru Cultură Veneţia-Italia,
• Vicepreședintă al Asociaţiei Române de Istorie a Presei,
• Preşedinta filialei Dobrogea a Asociaţiei femeilor din presă ARIADNA,

Premii:

• Premiul internaţional de jurnalistică „I.N. Roman” – Viterbo – Italia, 1994
• Premiul Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor şi al revistei „Tomis” pentru activitate de monografist pe anul 1999
• Premiul special la Salonul Naţional de Carte „Ovidius” pentru monografia „Drumul Pâinii în istoria Dobrogei” (coautor Ştefan Lăpuşan) editura “Dobrogea”, Constanţa, 2002
• Premiul de excelenţă la Salonul Naţional de Carte „Ovidius” pentru monografia „Constanţa – file de album”, editura Dobrogea, 2004
• Premiul pentru proză al Editurii Ex Ponto, 2005
• Premiul de publicistică „Comandor Eugeniu Botez” acordat de Clubul amiralilor din România
• Premiul ROMATOM pentru cel mai activ jurnalist în prezentarea energeticii nucleare (2002)
• Premiul de excelență pentru întreaga activitate jurnalistică desfășurată cu tinerii acordat de UZPR (2004)

Distincţii :

• Ordinul ziariştilor, clasa l, 
• Medalia aniversară „175 de ani de presă românească”.  
• Distincția Credință și loialitate a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru devoțiunea, perseverența, străduința și puterea de a sluji actul jurnalistic șiu publicistic de-a lungul unei bogate cariere. 2019
• Diplomă de excelență la Gala 10 oameni de Valoare pentru Constanța 2019
• Profesor emerit al Universității Ovidius din Constanța prin Hotărârea Senatului nr.873 din 19 dec.2019    
• Locul al doilea în topul femeilor manager de tipografii din România.
• Prezentă pe CD-ul Femei de succes, lansat în decembrie 2005 la Istanbul-Turcia, printre cele 120 de femei din Balcani.
• Prezentă în cea de-a treia ediţie a CD-ului Femei de succes, realizat de Center for International Private Entreprise, cu finanţare National Endowment for Democracy în 2004.
• Cetăţean de onoare al municipiului Medgidia,
• Cetăţean de onoare al localităţii Techirghiol, 
• Cetățean de onoare al județului Constanța

Domenii de cercetare – presă, istorie, teatrologie, sociologie

Volume publicate

1. „Spovedania unei femei” (Proză scurtă, Constanţa, Editura Europolis, 1995)
2. „Cernavodă 1995” (coautori Ştefan Lăpuşan, Tiberiu Birda, reportaje, Constanţa, Editura Mondograf, 1995)
3. „Chemarea dragostei”, (Versuri, Constanţa, Editura Muntenia, 1996)
4. „Medgidia – Carasu” (coautor Ştefan Lăpuşan, publicistică, Constanţa, Editura Muntenia, 1996)
5. „Constanţa – memoria oraşului, 1878 – 1940”, vol. 1 (coautor Ştefan Lăpuşan), publicistică, Constanţa, Editura Muntenia, 1997)
6. „Drumuri în istorie” (publicistică, coautor Ştefan Lăpuşan, Editura Mondograf, Constanţa, 1998)
7. „Techirghiol pentru Europa” (coautor Ştefan Lăpuşan, Editura Alma, Galaţi, 1999)
8. „Presă şi teatru în Dobrogea. Consideraţii despre receptarea estetică a actului teatral” (publicistică, Constanţa, Editura Mondograf, 2000)
9. „Drumul Pâinii în istoria Dobrogei” (coautor Ştefan Lăpuşan, prefaţă P.F.Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cuvânt înainte Dr. Corneliu Bucur, Editura Dobrogea, Constanţa, 2001)
10. „Curs de jurnalistică. Genurile presei” (University Press, Constanţa, 2002)
11. „ Maria” (proză, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2002)
12. „Navigaţia sub control. Din istoricul căpităniilor româneşti” (coautor Ştefan Lăpuşan, 2 volume, 2004, format electronic)
13. „Tehnici de redactare în presa scrisă” (coautor Raluca Petre, University Press, Constanţa, 2005)
14. Constanţa. File de album(coautori Ştefan Lăpuşan, Gheorghe Stănescu,  Constanţa, Editura Dobrogea, 2005
15. „Reporter de serviciu” (postfaţă Cristina Tamaş, University Press Constanţa, 2006)
16. „Mamaia – file de album (1906-2006)” (coautori Ştefan Lăpuşan, Gheorghe Stănescu, Editura Dobrogea, Constanţa, 2006)
17. „Mangalia în paginile vremii” (coautor Ştefan Lăpuşan, prefaţă Manuela Cernat, Editura Dobrogea, Constanţa, 2007)
18. „La vama anilor” (Editura Dobrogea, Constanța, 2008)
19. „Lecţia de iubire. Corespondenţă cu scriitorul Pericle Martinescu” (Editura Ex Ponto, Constanța, 2008)
20. „Tahiti-perla misterioasă a Planetei albastre. Jurnalism în spaţiu internaţional. Interviu cu dr.Ioana Atger. Reportaje de călătorie” (Editura Dobrogea, Constanța, 2008)
21. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Şcoala populară de artă” (coautor Ştefan Lăpuşan, Editura Dobrogea, Constanţa, 2009)
22. „Ctitorii spirituale dobrogene. Universitatea Ovidius din Constanţa ” (coautor Victor Ciupină, Editura Dobrogea, Constanţa, Constanţa, 2011)
23. Mărturii la cald, 77 de interviuri. Editura Next Book, Constanţa, 2013
24. Techirghiol. Repere monografice, (coautor Ştefan Lăpuşan), Editura Ovidius University Press, 2013
25. O istorie a jurnalismului dobrogean, Constanţa, Editura Next Book, 2014
26. Istoria unui ziar. Cuget liber (coautori Ștefan Lăpușan, Vartan Arachelian), Editura Next Book, 2014,
27. Techirghiol, repere istorice, ediția a ll-a refăcută și adăugită (coautor Ș. Lăpuşan),Constanța, Editura Next Book, 2018, 
28. Mangalia, 100 de repere(coautor Ștefan Lăpușan), Editura Next Book, 2018,
29. Techirghiol, dar de sănătate, coautori Ș. Lăpușan, Elena Roxana Iordache, Editura Next Book, 2019
30. Dan Moisescu, un reper în folcloristica românească (coautor Cristian Obrejan), Editura Next Book, 2019
31. Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului, Editura Next Book, 2019
32. Topalu în veșnicia timpului( coautor Ștefan Lăpușan), Editura Next Book, 2020

Coordonator regional de proiect pentru Istoria jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică, coordonator Marian Petcu,  editura Polirom, 2012

Articole publicate în volume colective. Selectiv

1.Aurelia Lăpuşan, De la publicistică la arheologie, destinul unui căutator de certitudini, Vasile Canarache, p. 146-157, în volumul Jurnalismul – o preocupare a elitei. Studii şi cercetări de istoria presei, coord Răduţ Bilbiie, Florin Sperlea, Mihaela Teodor, Ed Tritonic, colectia Comunicare Media, 2013

2.Aurelia Lăpuşan, I.L.Caragiale – o prezenţă activă la Constanţa, în Actualitatea lui Caragiale, 1912-2012, vol. Coord. de Marina Cap-bun, Florentina Nicolae, Editura muzicală, Bucureşti, 2012, p.46-66

3.Aurelia Lăpuşan, Jurnaliştii români în avangarda mişcării de federalizare a Europei. Horia Roman, redactor la Bulletin Europeen, Italia, In memoriam Liliana Lazia, Ex Ponto, 2012, p.386-398, 

4.Aurelia Lăpuşan, Congresul de la Constanţa al Ligii culturale a românilor din anul 1912.repere documentare. În Mass media: între document şi interpretare, studii şi cercetări de istorie a presei. Congresul internaţional de istorie a presei,Chişinău, 27-28 aprilie 2012, p364-375,centrul editorial poligrafic USM, 2012

5.Aurelia Lăpuşan, Nicolae Sever Cărpinişeanu. Repere biografice. Publicaţii şi personalităţi interbelice în Presa română interbelică între mitologizare şi recuperare critică. Studii şi cercetări de istorie  a presei prezentate la cel de-al patrulea congres al Asociaţiei române de istorie a presei, Constanţa, Editura Ovidius University Press, 2011, p.218-225

6.Aurelia Lăpuşan, The little entente of the press-a vector for informal diplomacy, în Comunication interculturelle et literature, supliment 4/2010, cod CNCSIS 489/2010, Cultura şi presa în spaţiul european, ediţia a lll-a, Editura Europlus, 2010, Galaţi, 

7.Lăpuşan, Aurelia, Jurnalişti români în avangarda mişcării de federalizare a Europei, coordonator Ilie Rad, Bucureşti, Editura Tritonic, 2010, p.207-221.

8.Lăpuşan,Aurelia, Prezenţe franceze în Dobrogea. Mărturii din presa începutului de secol XX. În Presa locală şi regională românească în context european, temă susţinută la cea de-a treia ediţie a Congresului naţional de istorie a presei, Piteşti, 2010, apărut în Studii şi cercetări de istorie a presei, vol.coordonat de Gabriela Rusu Păsărin, Editura Independenţa economică, Piteşti, 2010, p.128-142.

9.Lăpuşan, Aurelia, Brandul de ţară la începutul secolului al XX-lea.Studiu de caz:un actor acrobat, ziarist şi om politic, Simeon Petrescu şi ziarul „Viitorul Dobrogei”. În Studii şi cercetări de istorie a presei, volumul ll, anul ll, Iaşi, 2009, Editura Junimea, p.51-60, 

10.Lăpuşan Aurelia, Cuvânt de preţuire, în Steliana Duliu Bajdechi, Drumuri sub cenuşă, România şi Grecia între anii 1944-1949, Editura Dobrogea, 2009.

11.Lăpuşan, Aurelia Basarabia în conştiinţa Dobrogei. Mărturii din presa vremii. În Presa scrie istoria, Chişinău, volum coordonat de Maria Danilov şi C.Manolache. Editura Libertas, Chişinău, 2008, p.84-102.

12.Lăpuşan, Aurelia, Morăritul tradiţional în Dobrogea în Diversitatea expresiilor culturale ale habitatului tradiţional. Conferinţă internaţională 2-4 august 2007, Chişinău, sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Editura  Cartdidact, 2007,p.156-165.

13.Lăpuşan, Aurelia Cultul Dunării la români în Buletin ştiinţific, Revistă de Etnologie, Ştiinţe ale naturii şi Muzeologie, editată de Muzeul Naţional de Etnologie şi istorie naturală a Moldovei, vol.5, Chişinău, 2006, p.164-181

14.Lăpuşan, Aurelia Publicistica feminină de provincie şi spaţiul european. Studiu monografic – Ziarul nostru, publicaţie a Asociaţiei feministe din Galaţi şi Constanţa. În volumul Conferinţei internaţionale de la Galaţi, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti, 2008, p.33-41

15.Lăpuşan, Aurelia „Astra Dobrogeană”- o revistă de propagandă culturală în Studii şi cercetări de istorie a presei,vol.coordonat de Marian Petcu, Arad,Vasile Goldiş University Press, 2008,p.49-60

16.Lăpuşan, Aurelia, Forme ale culturii de masă şi educaţie populară în Dobrogea,  în Dobrogea, 1878-2008, Orizonturi deschise de mandatul european, coord.Valentin Ciorbea, Constanţa, Ex Ponto, 2008,p.260-279

17.Lăpuşan, Aurelia, Corurile din Banat în vizită la Constanţa. Un emoţionant gest de frăţie, relatat în presa vremii. Revista română de istorie a presei, anul lV, nr.1(7) 2010, p.91-104.

18.Lăpuşan, Aurelia, Fenomenul manipulării în presa dobrogeană la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în Forme ale manipulării opiniei publice, coord.Ilie Rad, Tribuna Cluj Napoca, 2008,p.107-139

19.Lăpuşan, Aurelia, Publicaţii circulate pe teritoriul Dobrogei, înainte de 1878, în Cultura şi presa în spaţiul european, vol. Coordonat de Mihaela Cârnu şi Cătălin Negoiţă, 2009, Galaţi, p.30-39

20.Lăpuşan, Aurelia, Canalul Dunăre Marea Neagră(1949-1953) un „măreţ” insucces al unei investiţii fără acoperire. Excurs jurnalistic. În Canalul Dunăre – Marea Neagră între istorie, actualitate şi perspective. Volum coordonat de Valentin Ciorbea şi Ovidius Sorin Cupşa, Editura Ex Ponto, 2008, p.72-85 

21 Lăpuşan, Aurelia, Cuvânt de preţuire, în Nechita Runcan, Reflecţii teologice şi consemnări istorice în presa dobrogeană, Editura Performantica,Iaşi, 2007,

22.Lăpuşan, Aurelia, Destinul unui glas al neamului său.”Patriarhul ardelean”. Studii, eseuri şi evocări despre Raol Şorban, Documentar iniţiat şi îngrijit de Artur Silvestri, Intermundus, 2008, p.73-82

23.Lăpuşan, Aurelia. Reviste dobrogene de turism. În Secvenţe din istoria presei româneşti, coordonator Ilie Rad, Editura Tribuna, Cluj – Napoca, 2007, p.137-161 

24.Lăpuşan, Aurelia. Portul Constanţa şi miza petrolului românesc, în Portul Constanţa, între tradiţie, actualitate şi perspective, coordonator porf.univ.dr.Valentin Ciorbea, Editura Companiei Naţionale APC, 2007, p.79-89

25.Lăpuşan, Aurelia, Disperarea că se pierd documentele identităţii noastre în Cuvinte pentru urmaşi.vol.ll”Modele” şi “exemple” pentru Omul Român, Carpathia Press,2007,p.32-36 

26 Lăpuşan, Aurelia,   Cel care a făcut pentru neamul său scară spre Cer. Interviuri. În Al cincilea patriarh. Prea Ferictul Teoctist în câteva “gânduri”, evocări şi documente, Editura Intermundus,2007, p.79-92 

27.Lăpuşan,Aurelia, Contribuţia germanilor din Techirghiol la dezvoltarea Dobrogei. În Germanii dobrogeni. Istorie şi civilizaţie. coordonare Fundaţia Hanns Seidel şi Facultatea de istorie şi ştiinţe politice, Editura Muntenia, 2006, p.231-245.

28.Lăpuşan, Aurelia,  Jurnalismul cultural şi cenzura. Aspecte ale cenzurii în presa culturală dobrogeană, în Jurnalismul cultural în actualitate, coordonator Ilie Rad, Cluj Napoca, Editura Tribuna,  2005, p.200-240 

29.Lăpuşan, Aurelia, Cenzură sau poliţia presei? în Cenzura în spaţiul cultural românesc, volum coordonat de Marian Petcu, editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2005, p.169-209 

30.Lăpuşan, Aurelia,  Multiculturalismul Dobrogei prin vizorul presei de expresie etnică, în Schimbări în Europa, schimbări în mass media, Coordonator Ilie Rad, Cluj Napoca, Editura Limes, 2004, pp 7-21. 

31.Lăpuşan, Aurelia,  Libertatea de a face „cum trebuie”, în Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan, coordonator Ilie Rad,  Cluj, Editura Limes, 2003, p.100-107 

32.Lăpuşan, Aurelia, Profilul unui primar-Mihail Coiciu în Studii istorice dobrogene, coordonator Valentin Ciorbea, Constanţa, Ovidius University Press, 2003, p.114-135 

33.Lăpuşan,Aurelia, Ca o lebădă frumoasă, dar cu o aripă tăiată e şi dulcea Bucovină…în volumul Vasile Tărâţeanu, Iluzii şi lanţuri.Românii uitaţi, Craiova, Fundaţia Scrisul românesc,2001,pp.135-140. 

34 Lăpuşan, Aurelia, De veghe la memoria teatrului constănţean, în Thalia ex Ponto, de Georgeta Mărtoiu şi Anaid Tavitian, Constanţa, Editura Muntenia, 2001, p.5-9 

35 Lăpuşan, Aurelia, Gesprache auf der Tagesordnung uber Bildung,Arbeits-und die Umwelt in der Lokalzeitung „Cuget liber”  în Eberhard Trowe, Beitrage zur Deutsch Rumanischen Kooperation auf dem Gebiet beruflicher Aus-und Weiterbildung, Mannheim und Magdeburg,1998, pp.145-150.

Studii ştiinţifice  în reviste. Selectiv

1.Lăpuşan, Aurelia, Federaţia Generală a presei de provincie şi învăţământul jurnalistic, în Cultură şi media, nr.1(3),2010, publicaţie semestrială editată de Centrul de cercetări în comunicare şi educaţie media, Timişoara, p.35-42

2.Lăpuşan, Aurelia, Triunghiul, jurnal al Masoneriei române, Mangalia, 1880-1883 în revista Jurnalism şi Comunicare, Bucureşti, 2007(acreditare CNCSIS,cod 779) 

3.Lăpuşan, Aurelia, Ştefan Delureanu, precursor al europenismului. Revista Română de Istoria Presei nr.1, 2007 

4.Lăpuşan, Aurelia, Tată şi fiu, acelaşi destin – jurnalistica.I.N.Roman- Horia Roman. Revista Română de Istoria Presei nr.2.2007

5.Lăpuşan,Aurelia, Un fiu al Dobrogei/ Pericle Martinescu/, Memorialistică, în Ex Ponto, Text, imagine, metatext, anul Vl, nr.2(19),aprilie-iunie 2008, p.36-48 

Referințe critice

Referințe: Aurelia Lăpușan, 65 scrisori. Volum aniversar dedicat conf.univ.dr. Aurelia Lăpușan, Editura Ovidius University Press, 2013

„Marea şi pământul dobrogean, cu atmosfera şi climatul lor specific, ce iradiază un fluid incitant de senzualitate frenetică sau de aspiraţie spre aventură, formează sursa din care se alimentează laboratorul de creaţie al scriitoarei, născută şi crescută pe malul mării, într-un oraş portuar dezvoltat. Principala dramă a acestor povestiri este desigur Dragostea, cu toate avatarurile de ordin sentimental ale cuplurilor sudate prin afinităţi şi tandreţe sau dezafectate de saţietate şi decepţii. Tumultul trăirilor interioare, foamea de iubire, de la poezia stadiului emoţional, până la voluptatea carnală sunt prezentate în linii delicate dar nu mai puţin sugestive prin detalii./…/ Stilul, el  însuşi sprinten, neelaborat, de o feciorelnică prospeţime, cucereşte prin naturaleţe şi spontaneitate. Imagini şi metafore ingenioase, limbajul bine aplicat, cu nuanţări şi terminologii adecvate – din viaţa marinărească îndeosebi – conferă scriitoarei girul unei vocaţii deplin stăpână pe instrumentele sale de lucru.” (Pericle Martinescu, Cuvânt de întâmpinare, Spovedania unei femei, 1995)

„Versurile pe care le scrie – şi din care publică rar – sunt evanescente şi misterioase, încărcate de foşnirea mătăsoasă a mărilor cu sare. Imagini fulgurante se succed imprevizibil şi lasă în urma lor câte ceva din toate acestea. Modul de a scrie al Aureliei Lăpuşan nu seamănă cu al nimănui. Şi totuşi, cât de bine seamănă cu modul de a scrie al tuturor poeţilor adevăraţi.” (Alex. Ştefănescu, Suplimentul literar artistic al Scânteii tineretului, 1989)

„Aceste poeme sunt unitare stilistic, evanescente şi misterioase, exprimă o melancolie difuză, indefinibilă şi o dorinţă de ceva îndepărtat, luminos, abia presimţit.” (Alex. Ştefănescu – prezentare la Editura Albatros pentru susţinerea volumului de debut, manuscris)

„Lirica Aureliei Lăpuşan are tonalitatea unor descântece exorcizate de dragoste, de dor sau de durere, a unor fulguraţii cu sunet de magie blândă, unde limbajul devine incoerent, abscons, dar ataşant prin asociaţii ideatice emotive sau semantice imprevizibile, incifrate, parametaforice, ori pur şi simplu şocante pentru logica obişnuită. O poezie ce desfide regulile clasice ale genului, arborând o structură artistică potrivită cu stilul, gustul şi viziunea omului de astăzi, al sfârşitului de veac şi mileniu.” (Pericle Martinescu, Chemarea dragostei, 1996)

„Atât proza, cât mai ales «Chemarea …» atestă eliberarea autoarei din ancora (ştim noi cât de ruginită) a gazetăriei, pe care puţini salahori ai acestei profesii o izbutesc. În proze se întrevede deja respiraţia alergătorului de cursă lungă, dornic să legumească naraţiunea, chiar dacă ciulinii verbiajului ziaristic mai tăvălugesc orizontul ficţionar şi mai râde, pe ici pe colo, lirismul excesiv de Fata Morgana (cum se întâmplă până şi în «Spovedania …», poveste de bună vibraţie psihologică). «Frica» este, de acum, decadentă, scrisă dintr-o respiraţie, ca o naştere, sare singură din propria-i placentă. Şi mai clare mi se par rostirile lirice (chiar dacă eu mai mârâi la … postmodernisme): în ciuda eclectismului fortuit (piese despărţite de mari distanţe de timp) şi a absenţei unei «tonalităţi» unificatoare, «Chemarea …» se impune ca structură poetică (prin «ziceri»: Noi, La despărţire, De dragoste IV etc.).” (Simion Pop, corespondență).

„Să te încumeţi să scrii în timpurile noastre alerte o monografie este cel puţin o întreprindere temerară. Ceea ce Aurelia Lăpuşan şi Ştefan Lăpuşan au desăvârşit întocmind volumul «Techirghiol pentru Europa» merită toată atenţia.(…) Ce se poate spune, aşadar, despre această lucrare? Mai întâi, dimensiunea ei impresionantă de aproape 500 de pagini, de o densitate ieşită din comun  şi ilustrată de o iconografie remarcabilă de hărţi, facsimile, reproduceri de fotografii care evocă ultima sută de ani de viaţă a Techirghiolului şi litoralului./…/ De la aceste începuturi, autorii dezvoltă o fabuloasă galerie de portrete ce animă secvenţe de viaţă şi istorie într-o lucrare caleidoscopică de neuitat.” (Dr. Sebastian Nicolau – Viaţa medicală, 2000)

„Apărut în condiţii grafice desebite, bogat ilustrat, cu peste 200 de fotografii, volumul «Constanţa – memoria oraşului», o veritabilă monografie a vechiului dar mereu tânărului şi tumultuosului oraş Constanţa, este în acelaşi timp o incursiune sentimentală în timp şi spaţiu.” (Gelu Culicea – Tomis, 1998)

„Cunoscând-o pe Aurelia Lăpuşean ca pe o fiinţă realistă şi de frumoasă distincţie pragmatică, mărturisesc faptul că, la început, m-au surprins orgoliile ei poetice. M-au derutat mai bine zis adică, m-au pus în faţa surprizei unei feţe nevăzute a lunii. Venea poezia aceasta de maturitate din ecourile unei timidităţi adolescentine ? Era rezultatul nevoii în plus de exprimare a unei experienţe târzii ? … Şi iată superba transfigurare : reporterul împătimit în savoarea faptelor diverse descoperă că îi e mai puternic filonul liric. Şi păşeşte cu pietate înspre frumosul poeziei.” (Corneliu Leu, Spovedania unei femei – postfaţă).

„Volumul «Spovedania unei femei» a surprins un univers feminin care are autenticitate şi vibraţie. «Chemarea dragostei» este tot o confesiune, dar cu mijloacele poeziei. Un suflet sensibil, peregrin pe ţărmul euxin, îşi converteşte trăirile în imagini poetice care-şi află întocmai cuvântul şi metafora. Compoziţia este întotdeauna într-o gradaţie al cărei punct culminant e tocmai finalul. Descrierea e îmbinată cu meditaţia, cu monologul interior liric, autoarea dovedind şi aici un exerciţiu îndelung în domeniul scrisului, disponibilităţi remarcabile de creaţie.” (Ion Topolog, recomandare pentru primirea în Uniunea Scriitorilor)

„Cele mai frumoase pagini din volum («Spovedania unei femei», n.n.) sunt dedicate Erosului. Ritualul iubirii se desfăşoară mai ales pe fundalul marin dar şi în spaţiul silvestru. Există în cartea Aureliei Lăpuşan o puternică infuzie de lirism, multe fragmente au aspect de poeme în versuri. /…/ Există şi scene de o puternică senzualitate, tandreţea, gingăşia se îmbină cu frenezia erotică, cu vitalitatea debordantă. Autoarea descrie aceste scene cu naturaleţe, fără falsă pudoare, îndrăgostiţii descoperindu-şi cu uimire şi cu voluptate trupurile dornice de îngemănare.” (Ştefan Cucu, Tomis, 1995)

„După mai bine de două decenii dedicate gazetăriei, Aurelia Lăpuşan debutează cu volumul de proză «Spovedania unei femei», la editura Europolis din Constanţa. Dobrogeancă get beget, autoarea priveşte cu sensibiitate dar nu cu naivitate contemplativă peisajul marin, fundal al celor mai multe dintre povestirile sale. Aproape nimic nu pare imaginat, iar rigoarea impusă de datele realităţii conferă scriiturii o anumită asprime. Unele texte sunt de-a dreptul reportaje rescrise.” (Simona Hodoş, România liberă, 1996)

„Universul fabulos ce există în spaţiul dintre Dunăre şi Mare, mentalităţi şi deprinderi privite de aproape, cu îngăduinţă aş zice, destine dramatice, majoritatea exemplare, constituie filoane viguroase ale prozei Aureliei Lăpuşan. Elementele autobiografice pe care le-am intuit uneori sunt asimilate osmotic în naraţiune, constituind doar puncte de referinţă în derularea acţiunii.” (Horia Deliu, Ecran magazin, 1995)

„Cartea Aureliei Lăpuşan («Spovedania unei femei», n.n.), un debut ce-şi aşteaptă confirmarea, este un şir de confesiuni dramatice într-un discurs narativ pigmentat cu lirism şi alimentat de o reală pasiune pentru scris.” (Alexandru Tion, Transilvania Express, 1995)

„O poezie discretă, fixând în crochiuri caligrafiate cu acurateţe şi sinceritate lirică intensa clipă de graţie ţâşnind fie dinspre trecut-pasăre a amintirii încărcate de căinţa gestului de tandreţe amânată sau a unui gând nerostit la momentul respectiv (De dragoste I şi II), fie tupilându-se platonic sub streaşina aşteptării unui strop de fericire şi de împăcare cu sine şi cu un univers care poate oricând deveni ostil fiinţei, scrie Aurelia Lăpuşean în «Chemarea dragostei», placheta apărută la Editura Muntenia din Constanţa în 1995. E vizibilă în fiecare text strădania poetei de a-l sustrage pe cititor obsesiei scurgerii timpului, scop în care-l face să zăbovească asupra oazelor de calm solar şi de bucurie a rodirii mirabilei seminţe.” (Ion Roşioru, Tomis, 1996)

„Povestioarele din Maria constituie adevărate mărturisiri – mărturii, din care cititorul – luând contact cu ele – se cutremură de o infinită simţire şi har al alegerii cuvintelor celor mai potrivite. Mă gândesc mai ales la „Spovedania unei femei” în care am reîntâlnit mult d’annunzianism(les beaux esprits se rencontrent) şi nu-i deloc întâmplător, ceea ce demonstrează un adevăr incontestabil, şi tot atât de uimitor, dar şi firesc. În cele două romane ale scriitorului italian, decedat în 1937, te vei regăsi, cel puţin în stil, îndeosebi în cele două romane,”Inocentul” şi „Focul”, traduse în română. M-a impresionat deosebit povestirea „La Giurgău” – de o tragică realitate de neiertat. Prefaţa lui Pericle Martinescu este minunată, ea ar trebui publicată a parte. Îmi permit să te sfătuiesc să scrii în continuare, fiindcă ai har din abundenţă, şi mai ales sfinte rădăcini din care te poţi înfrupta ”fără saţ”. (Prof.univ.dr.George Lăzărescu,1998, corespondență).

Lectura culegerii „Maria” este una agreabilă şi profitabilă, se scurge lent, fără sincope, te obligă să reflectezi asupra celor citite, te interesează  şi te captivează  făcând concomitent ceea ce se solicita odată( şi artei şi învăţământului): informare şi formare. Poate că asemenea atitudini şi tipărituri vor începe să contrabalanseze  atâtea tendinţe formale sau extravagante din multele creaţii actuale,care se străduiesc să facă din artă şi cultură nişte anexe jalnice ale aşa-zisului loisir, sau să le maculeze în exprimări subculturale de import.”(Costache Tudor, Agora, ll,nr.7, sept.2002).

„I-am admirat întotdeauna largul orizont intelectual, mobilitatea culturală şi capacitatea de a transmite celor cu care intră în dialog un tonic sentiment de încredere în valorile esenţiale ale existenţei. Apreciată ziaristă, a ştiut să-şi câştige rapid încrederea cititorilor, contribuind benefic prin neobositul ei condei la sprijinirea fenomenului cultural naţional. Stau mărturie cele peste 6000 de articole, îndeosebi reportaje, dar şi interviuri, anchete, cronici teatrale, muzicale, literare, etc publicate în presa naţională şi locală. În anii din urmă, am avut privilegiul să descopăr că Aurelia Lăpuşan este şi o talentată scriitoare. Volumele de beletristică Spovedania unei femei (Editura Europolis, Constanţa, 1955) şi Chemarea Dragostei (Editura Muntenia, Constanţa, 1996) recomandă o romancieră de mare sensibilitate. Aurelia Lăpuşan s-a consacrat unei munci pe care nu mă sfiesc să o numesc titanică (deoarece în paralel îşi continuă activitatea de gazetar) : publicarea unor extraordinar de utile monografii, pe domenii, ale Dobrogei. Cele zece volume de istorie culturală locală se constituie într-un mic tezaur cultural. Demersul său intelectual, de restituire a unor preţioase adevăruri istorice, şi culturale, al unor cutume, al unor personalităţi pe nedrept acoperite de vinovată uitare şi tăcere, este  cu atât mai salutar în epoca noastră, mult prea grăbită şi superficială, când aproape nimeni nu mai are răbdare să se cufunde în arhive pentru a recupera informaţii care, în absenţa acestui generos şi, să nu temem de cuvinte, patriotic efort,  riscă să se piardă pentru totdeauna. ( Prof. Dr. Manuela Cernat).

„Extrem de scrupuloasă în documentare, în redactare ca şi în editare, câteva dintre volumele pe care le-a publicat pot fi catalogate ca având statut  bibliofilic. Ceea ce impresionează înainte de toate este această îndârjire de a reconstitui o parte din istoria Dobrogei, în special sub raport cultural. Dar incursiunile în domeniul economic, industrial, maritim, portuar, social etc probează, prin anumite abilităţi, calitatea jurnalistului universal, adică a jurnalistului de calitate. Scriitura sa jurnalistică e caracterizată de claritate şi precizie, de o bună structurare care face informaţia exactă şi exact receptată, de un limbaj proaspăt şi plăcut, cu urmări eficiente la nivelul lectorului. Construcţia textului dovedeşte o bună pregătire de specialitate, dar şi intuiţie şi experienţă, putere de analiză şi sinteză. Activitatea documentaristă nu este una conjuncturală ci, am putea spune, o constantă, o preocupare evidentă de-a lungul câtorva decenii. Aurelia Lăpuşan  dovedeşte că are ştiinţa de a nu se cantona în provincial, deşi provincia are enorm de câştigat de pe urma demersului de documentare şi analiză, plasând fenomenul cultural al acestui topos în acela mai larg, naţional, concretizându-se în acest fel una dintre motivaţiile gestului recuperator: ”Îmi place să consider acest demers jurnalistic de la un cap la altul ca spaţiu al unor fericite întâlniri de spirit, demonstraţia existenţei unei autentice vieţi culturale cu nimic mai prejos decât oriunde în altă parte”. Calităţile jurnalismului practicat de doamna dr. Aurelia Lăpuşan sunt evidente la nivelul mai multor tipuri de presă, fie că este de informare generală, fie că este de tip magazin ori presă feminină, fie că este de tip pur teoretic sau confesiv, cum este cazul, să spunem, în volumul Presă şi teatru în Dobrogea, Ed. Mondograf, 2000. Atentă la noile achiziţii în domeniul jurnalisticii, receptivă la modalităţile recente de a stabili o relaţie durabilă între jurnalist şi cititor, ea valorifică efortul teoretic într-un discurs care pe multe dintre laturile sale ca model al comunicării prin presa scrisă. Apariţiile editoriale centrate pe mai multe direcţii au, în nu puţine cazuri, caracter exhaustiv, devenind, în acest fel, instrument de lucru pentru viitorii jurnalişti- şi nu numai. Cărţile reconstituie, prin acribia cercetării şi forţa reconsiderării unor aspecte, prin analiza probă şi puterea sintezei atmosfera mediatică a unui timp, modelul cultural al vremii, personalizarea unui spaţiu rămas o perioadă îndelungată în afara celui naţional”.(Prof.univ.dr. Nicolae Rotund, critic literar).

Cartea semnată Aurelia Lăpuşan care m-a impresionat cel mai mult? Cea scrisă în straniul arhipelag din Pacific: Tahiti – misterioasa perlă a Planetei albastre: Jurnalism în spaţiu internaţional : Interviu cu dr. Ioana Atger (Reportaje de călătorie). O carte extraordinară, uimitoare,  scrisă în priză directă – ceea ce înseamnă că trebuie să ştii să scrii ca să-ţi iasă aşa ceva! O carte care ar putea deveni scenariu de film, dacă s-ar găsi un regizor dispus să facă un film…( Georgeta Adam, 65 de scrisori, Editura University Press, 2013).

Aurelia Lăpuşan – un nom représentatif de la culture roumaine. En tant que Secrétaire général de la Société Européenne de Culture, Venise, j’ai eu l’occasion de connaître Mme  Aurelia  Lapusan, Dr. ès Lettres, lors du Congrès „La culture et les cultures en Europe et au-delà”, réalisé à travers le Centre Roumain de la SEC , en collaboration avec l’Académie Roumaine,  à Bucarest et à Neptun. J’ai pu constater que son rôle dans l’équipe qui a assuré l’organisation de cet événement culturel important a été decisif pour le  déroulement  de la seconde partie du Congrès, celle qui nous a amenés à découvrir les richesses culturelles des rives de la Mer Noire et surout l’intéressante réalité interculturelle de la Dobroudja. 

 Ecrivain et journaliste, Rédacteur en Chef du prestigieux quotidien roumain, „Cuget Liber” de Constanta, puis Directeur général du Groupe de Presse „Cuget Liber”,  historien de la culture roumaine et spécialiste de l’histoire de la Dobroudja, auteur de nombreux volumes,  membre de nombreux organismes nationaux, Aurelia Lapusan apparaît comme un nom représentatif de la culture roumaine, une voix ayant de l’autorité   professionnelle et morale. Pédagogue par vocation et par générosite d’âme, elle a construit avec intelligence et esprit d’initiative la nouvelle Chaire de Journalisme de l’Université Ovide de Constanta, où elle a su  rassembler, au bénéfice des étudiants, d’éminentes personnalités de la culture – telles que Manuela Cernat et Titus Vîjeu, qui sont aussi nos collègues, en tant que membres de la SEC. 

Nous apprécions à juste titre son activite culturelle et artistique, témoignage intrinsèque en faveur de l’intégration de la Roumanie  au sein de la famille européenne .Dr. Michelle Campagnolo Bouvier, Secrétaire général international de la Société Européenne de Culture.

 

„Poetă şi prozatoare, publicistă, Aurelia Lăpuşan s-a angajat în ultimii ani în scrierea unor lucrări monografice de mare interes, consacrate celor mai importante localităţi din Dobrogea (Constanţa, Medgidia, Cernavoda etc.) şi activităţilor specifice zonei (navigaţia, cultivarea şi valorificarea grâului etc.). Şi l-a asociat în această întreprindere pe propriul ei soţ, istoricul Ştefan Lăpuşan, şi a colaborat, de la caz la caz, şi cu alţi cercetători ai spaţiului dobrogean ca Gheorghe Stănescu sau Tiberiu Birda.
Munca de acest fel trece de obicei neobservată, deşi este indiscutabil importantă, nu numai în plan cultural, ci şi moral. Ea contribuie la formarea unor oameni întregi, care ştiu cine sunt, din ce fel de societate fac parte, ce precursori au etc. Numai pisica trăieşte instalată exclusiv în prezent. Oamenii cuprind în raza conştiinţei lor, în afară de prezent, şi trecutul şi viitorul (dacă, bineînţeles, nu se lasă animalizaţi de epicureismul vulgar şi de cinismul lipsit de spirit pe care le practică în momentul de faţă o mare parte din societatea românească). Pe de altă parte, monografiile fiecărei localităţi (visul de altădată al lui Dimitrie Gusti), ilustrează (şi generează) un fenomen de descentralizare culturală, foarte vizibil în Europa de Vest, dar încă timid în România. Recent, (dr.) Aurelia Lăpuşan şi (dr.) Ştefan Lăpuşan, au publicat şi lansat o admirabilă monografie, Mangalia în paginile vremii. Puţine oraşe din România au în prezent o asemenea carte de vizită. Lucrarea se bazează pe o documentaţie imensă. Subsolul fiecărei pagini este plin până la refuz de trimiteri bibliografice. Au fost consultate cărţi de istorie româneşti şi străine, reviste de specialitate, scrisori păstrate ca amintire de diverşi localnici, colecţii de ziare de la începuturile presei şi până azi. Nu lipsesc nici elemente de istorie orală (autorii au explicat, la lansare, cu câtă pasiune unii locuitori vârstnici ai oraşului le-au oferit sprijinul, evocând momente istorice trăite de ei înşişi). Aurelia şi Ştefan Lăpuşan şi-au petrecut ani la rând în biblioteci şi arhive pentru a reconstitui trecutul Mangaliei, cel mai vechi oraş din România (înfiinţat probabil la începutul secolului IV î.e.n., cu numele Callatis, de colonişti greci veniţi din Heraclea Pontica, o colonie a Megarei). Citatele reproduse de ei din presa de altădată şi din documentele găsite în arhive, comentariile succinte, remarcabile prin rigoare, dar şi prin nerv publicistic, sunt completate de o ilustraţie bogată şi sugestivă: fotografii (unele foarte vechi, de negăsit în altă parte), desene, cărţi poştale, facsimile etc.Lucrarea poate fi considerată, în egală măsură, un tratat de istorie, o ediţie specială a unei reviste vivante, un album şi o poveste (a unui oraş fabulos). /…/
Autorii monografiei evocă mai multe momente ale prezenţei la Mangalia a lui Nicolae Iorga, ca şi a altor personalităţi ale culturii noastre. La rândul ei, Manuela Cernat, în prefaţă, povesteşte ce se întâmpla în oraş imediat după cel de-al doilea război mondial: “Paradoxal, în plină sovietizare, departe de capitală, uitată la graniţă, Mangalia încă respira şi trăia în ritmul de dinainte de război. În prea scurtul răgaz de până la strângerea şurubului, aici se regrupase rapid şi crema artistică alungată din Balcic. Fraţii Radu Tudoran şi Geo Bogza, pictoriţele Marcela şi Florica Cordescu, romancierii Cezar Petrescu şi Iosif Igiroşianu, actorii Grigore Vasiliu Birlic şi Radu Beligan, regizorii Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, dizeurul Manole Stroici, epigramistul Păstorel Teodoreanu şi o puzderie de femei frumoase şi extrem de elegante dădeau strălucire ceasurilor de plimbare pe faleză.”
Cu alte cuvinte, departe de a fi doar un oraş de pe malul mării, Mangalia este şi un capitol din istoria culturii române, fapt de care, din fericire, este conştient şi actualul primar al Mangaliei, Zanfir Iorguş (atât de îndrăgit de localnici încât ar putea fi supranumit “cel mai iubit dintre pământeni”). Zanfir Iorguş şi echipa sa au susţinut cu convingere realizarea şi publicarea monografiei. Ar fi bine dacă exemplul Aureliei şi al lui Ştefan Lăpuşan i-ar contamina şi pe alţi intelectuali, din alte zone ale ţării. Ei există pretutindeni, aşa cum există şi arhive, şi colecţii de ziare, şi fotografii vechi. Mai trebuie entuziasm.”(Alex. Ştefănescu, România literară, nr. 29/2007)

”Techirghiol pentru Europa aparţine celor doi neobosiţi  investigatori, căutători, scormonitori în istoria litoralului celtic–pontic, soţii Aurelia Lăpuşan şi Ştefan Lăpuşan, care în ultima vreme ne-au obişnuit cu lucrări de un deosebit interes istoric. În lucrările lor  se acumulează şi alte aspecte, nu  numai cele de cercetare şi nu numai cele de interpretare istorică, care ascund şi alte elemente ce compun valoarea intrinsecă  a acestor doi oameni.  Ei se orânduiesc deja în galeria acelor producători de istorie intraţi în patrimoniul central naţional şi, fără  îndoială, generaţiile viitoare le vor rămâne datori, producţia lor editorială fiind una dintre cele   elevate.

Au publicat despre Medgidia, despre  Cernavodă, au scris una din  cele mai frumoase monografii, Constanţa. În această lucrare este o înmagazinare  de elemente de ziaristică,  dar aranjate în aşa fel încât  dau o frescă dintre cele mai interesante, mai  atractive. Cartea se citeşte pe nerăsuflate, deşi volumul este cuprinzător şi mare. Vom găsi în el elemente pe care nicăieri poate în literatura contemporană de specialitate nu le poţi întâlni.

Au fost, dacă vreţi să spunem aşa, martori care s-au informat direct, fără o informare indirectă, cum obişnuiesc mulţi istorici să o facă. Dacă ar fi să ne referim la scriitori ai antichităţii sunt mulţi care au scris multă istorie, dar de cele mai multe ori materia directă le lipsea. Aşa este Herodot şi alţii care au făcut literatură istorică adunând informaţii de la unul şi de la altul. Este şi asta un fel de a scrie istorie. Dar se pare că acestor istorici ai antichităţii le lipseau obiectivitatea, spiritul critic în astfel de lucrări.

Şi atunci este meritul acestor neobosiţi soţi Lăpuşan care s-au informat corect, au mers la sursă, au făcut, sigur, un colaj din care să contureze o imagine exhaustivă a materialului studiat şi care înseamnă în fond istorie adevărată. Mi se pare că se instituie o tradiţie istorică prin această descriere a evenimentelor, raportate la o anecdotică istorică pe care au respectat-o generaţii întregi de istorici. Cei doi autori sunt istorici care au folosit ziaristica pentru a putea reconstrui pagini importante din trecutul istoric al unei localităţi pe care noi o cunoaştem foarte bine.”(Prof.univ.dr. Adrian Rădulescu, Techirghiol, repere istorice)

Mărturii  la cald .77 de interviuri  de Aurelia Lăpuşan. O carte care captează impulsurile unui deceniu de intense frământări

  ”Titlul volumului  semnat de Aurelia Lăpusan sugerează o instalare de rutină în practicile comune epocii mediatice, demers în care descifrăm parafa(şi parafraza) unui reputat jurnalist regional. Colecţia de interviuri acoperă două decenii,  impresionează prin numărul şi diversitatea “pieselor” care o compun, ilustrează – dacă mai era necesar – valoarea jurnalistului şi profesorului de jurnalism şi chiar pledează pentru o profesiune confruntată cu dinamica accelerată şi tentaţia clişeului, dar care, iată, poate genera un context în care înţelegerea ansamblului este împinsă de forţa gravitaţională a temei tranziţiei în oricare dintre cele câteva sute de pagini, puncte şi momente din mişcarea căreia îi suntem pe rând elemente, reflexii, materializări de prezent, trecut, istorie, memorie, destin naţional. Aşadar, cele 77 de texte compun un puzzle, în genul  mnemotehnicii planetare din “My Very Educated Mother Just Served Us Nine Pizzas”. Dacă aici formula aleasă pentru a reţine informaţii este un număr ale cărui conotaţii sunt imposibil de ignorat, dincolo, în universul celor 9 planete ordinea cuvintelor corespunde creșterii perioadelor siderale, în timpul unei perioade siderale orbita unei planete este afectată de influenţa stelelor mari. Analogia ne poate ajuta să eliminăm  ab initio ipoteza că această carte ar fi un volum de istorie a presei locale sau un muzeu al memoriei regionale oricât de necesar şi mai ales, oricât de valoroasă ar fi această ipoteză. Cele 77 de interviuri sunt un asamblaj eterogen – ca societatea însăşi – de puncte de vedere, argumente, informaţii inedite, date şi impresii, dar şi un continuum reflexiv care leagă discret reacţia umană puternic individualizată de raţionamentul care se doreşte cuprinzător şi obiectiv, privire panoramică asupra istoriei contemporane. Întrebările stabilesc un contact viu cu personalităţi de notorietate sau oameni obişnuiţi, respectaţi sau contestaţi, fluidele narative menţin în orizontul lecturii multiplicitatea punctelor de contact şi observaţie, iar plasarea lor în proximitate provoacă ieşirea din clişeu, dezvăluirile de sine fiind adresate, în fond, aceleiaşi lumi sociale, oricât de fragmentate sau polarizate. Acum multe dintre numele sonore ale primului deceniu postdecembrist revin arareori în prim planul de atenţie, se estompează odată cu confruntările care le-au propulsat acoperite de uitare. În cele câteva sute de pagini poeţi, întreprinzători, ierarhi, foşti miniştri, filozofi, oameni de afaceri, jurişti, cercetători, profesori, exploratori, prieteni, invitaţi să exprime un punct de vedere despre prezent o fac vorbind mai mult despre ei înşişi şi atunci jurnalista deschide uşi secrete şi provoacă detalii inedite care completează sensul actualităţii descoperind partea nevăzută a lucrurilor. Obiectul pe care îl adresează înţelegerii este chiar mişcarea societăţii româneşti pe parcursul a două decenii, înainte, prin evenimente şi proiecte, dar şi invers, prin restituiri subiective şi mărturii adesea copleşitoare. 

Aurelia Lăpuşan preţuieşte deopotrivă literatura şi limba română, domenii predilecte pentru înregistrarea semnelor schimbării şi, mai ales, pentru decantarea şi decodificarea acestora. Interviul cu Cella Serghi porneşte din contrapunctul interior între scriitoare şi jurnalistă şi deschide seria cu o  profesiune de credinţă:”M-am tot întrebat de-a lungul vieţii de ce am scris şi, iată, am aflat răspunsul. Am scris să mă desolidarizez de lumea în care trăim…Am scris, după cum spunea Ortega y Gasset, pentru că cei care nu m-au înţeles, fiindcă nu m-au iubit şi nu m-au iubit pentru că nu m-au înţeles, să ştie ce au pierdut. Şi am scris pentru că numai de pe trambulina unei cărţi poţi face saltul pentru a fi ceea ce nu ţi se iartă – tu însuţi”.(11) Îi urmează poetul Grigore Vieru, despre limba română care face revoluţii în Basarabia,”cu poezie, cântec, icoane şi făclii aprinse”(13) Celebrând ritualuri împotriva deznaţionalizării, marii poeţi au avut, iată, rol politic,  fixând pe termen lung reperele bătăliei politice în Republica Moldova. În România, Adrian Păunescu, poet solar, afirmă că „îşi este suficient sieşi”(16) iar îngrijorării pentru „intrarea vijelioasă în punctul mort”(18) îi opune o ştiinţă cantitativă a cenaclului literar. Dacă Cenaclul Flacăra a pornit de la 60 şi a atins 50.000 de participanţi, după ’90, „Totuşi iubirea” a fost ca proporţii chiar „mai mare”.(17) Deloc surprinzător, această conexitate deconspiră o relaţie subversivă între poezie, artă inefabilă, cult(ură) şi comodificare, raportate la condiţia de „cârtitoare  superdotată” a presei postdecembriste(18). Într-o vecinătate stranie, Octavian Paler – scriitor interzis în comunism – schiţează  cu clarviziune într-un interviu din 1992 importanţa vitală a relaţiei dintre literatură şi identitatea naţională, temă inexistentă în frământările care anticipau  atunci anumite deficite actuale ale procesului de integrare europeană: „Eu nu cred că putem intra oricum în Europa. Noi trebuie să intrăm ca români şi nu altminteri …Simt că nu voi putea fi niciodată european  în felul în care este european un francez sau un spaniol. Eu voi fi un european român”.(23) Este o viziune care transcende categoric imediatul scenei politice postdecembriste, fiind poate, înţelepciunea pierdută a perioadei de tranziţie, în timp ce tranzitologii au mizat pe succesul unei integrări într-un „fel de seră”, neutralizată cultural şi articulată pragmatic. Potrivit lui Paler „libertatea nu este paradisiacă ci traumatică” iar acest traumatism i-a făcut pe oameni să nu mai aibă încredere în literatură. De aici, riscul de  a „ trăi epidermic” (doar pentru a câştiga şi apoi a cheltui ceea ce am câştigat). Oamenii renunţă la literatură, literatura la curaj, iar trestia gânditoare „se mulţumeşte să înjure altă trestie gânditoare, să facă afaceri, să fure, să omoare, să cheme mineri sau să cadă în demagogie într-o campanie electorală”(24). În aprilie 2000 Chira Iorgoveanu, poetă şi militantă aromâncă, scrie despre volumul ei „Ahapsi lingvisticâ”(Condamnare lingvistică),  iar cuvintele ei răsună cu o solemnitate aparte: „Titlul nu mi-a fost uşor să-l găsesc, acum mi l-am apropiat şi-l îndrăgesc. Este autocondamnarea de a trăi într-un spaţiu lingvistic dat. Am ales versurile în aromână, ca o dictare interioară, ca o misiune asumată. Redescopăr cuvinte uitate, ca într-o arheologie a limbii vechi. Mă simt poet plenar la sfârşit de secol XX”.(29) Dintr-un alt interviu  îi răspunde în ecou Vasile Barba, preşedintele Uniunii Culturale Aromâne”. Acesta atrage atenţia Comunităţii Europene asupra necesităţii unui cod de comportare unic faţă de minorităţi – referindu-se  la lipsa de drepturi  în cazul  aromânilor Timoceni, dar  şi la importanţa dezvoltării aromânei „un dialect istoric al unei limbi comune”(42).  Interviul cu faimosul lingvist Eugeniu Coşeriu din 1994 aduce în discuţie importanţa  perspectivei integratoare a/asupra limbii române”: ”Noi numai prin limba română suntem popor român. Şi aceasta – limba noastră -,  cu cât o studiezi mai mult şi cu cât cunoşti mai bine celelalte limbi romanice, îţi dai seama că aceleaşi fapte le găseşti peste tot: şi în portugheză, şi în spaniolă, şi în catalană, şi în italiană. Din păcate, în România, savanţii nu şi-au dat seama niciodată de profunditatea latinităţii, fiindcă nu cunoşteau în general, celelalte limbi romanice şi se raportau numai la franceză”(37). Limba este mai mult decât teren al polemicilor, este gramatică invizibilă a prezentului diasporic, sistemicitate cuprinzătoare ce articulează expresii  şi valorizări multiple, adesea contradictorii, ale politicului. Iată câteva reflecţii venind pe o filieră autohtonă sau cosmopolită asupra ataşamentelor, esenţializărilor care se trag din adâncul spiritualităţii comune în substanţa teoretică sau în relaţia dintre culturi. Michael Hanu (Vocea Americii): „Sunt unii români care se joacă, să spun aşa, afirmând că au uitat româneşte: cum poţi să uiţi? Eduard G.Robertson care era născut la Bucureşti, a plecat din ţară la 10 ani. El uitase limba română, dar tot ştia cuvinte, simţea fraza”(109). Ion Nicodim(Franţa):”Pentru mine Franţa este un loc de întâlnire cu ceilalţi…”. În sala de expoziţie pariziană, lucrările artistului sunt imagini ale sinelui(locului) fundamental. Etnograful Paul Petrescu notează la o expoziţie pariziană a pictorului„ Când am intrat în sala de expoziţie m-am simţit la Medgidia, vocea muezinului chemând la rugăciune, coloane care amintesc de Adamclisi”(138), Nicodim reuşind să transfere în plan artistic legături telurice şi simbolice profunde. Corneliu Murgu(tenor, star mondial): „Deşi am cetăţenie austriacă eu am colindat lumea ca român. În 22 decembrie 1989 eram la Nisa, cu Ileana Cotrubaş. Am deschis televizorul şi am văzut ce se petrecea în oraşul meu natal – Timişoara. În primul impuls am desfăcut sticlele de şampanie pentru toţi turiştii aflaţi în hotel. Imediat am contactat şi pe ceilalţi cântăreţi români şi în 26 decembrie, cântam pentru România pe scena Operei din Paris”(61). 

Fiecare dintre interviurile „la cald” din cele şaptezeci şi şapte sunt în mod vizibil marcate de decizii jurnalistice(la rece). Acestea stabilesc un design si o mişcare a perspectivei, majoritatea întrebărilor fiind tentative de a menţine deschise sau de a redeschide posibilităţi de explorare a relaţiei dintre istorie si memorie, dintre schematizările cu care surprindem profilul unui personaj public şi noile imagini care apar din adâncime în racoursiuri revelatoare. Interviul cu patriarhul Teoctist descoperă „regiuni” aflate dincolo de tirul contestării înaltului prelat, suspectat de complicitatea cu autorităţile comuniste. Întrebarea este tranşantă: „Se poate vorbi  de un model de slujire în noile condiţii ale regimului comunist?”(169) Prea Fericitul Teoctist răspunde:”Chiar aşa este: un model de slujire a semenilor sub dictatura comunistă acest aşezământ – Mânăstirea din Techirghiol – probează felul cum biserica a lucrat şi a ştiut să înfrunte tocmai acţiunea de distrugere a ei….în loc să piardă biserica a câştigat foarte mult.” Aşezământul din Techirghiol este dat ca exemplu de ecumenism practic, dar şi de actualizare peste milenii a doctrinei Sfinţilor Părinţi ai Dobrogei, sfinţii Ioan Cassian, Dionisie cel Smerit şi alţii. Tema vizitei Papei Ioan Paul al II-lea se dezvoltă cu o relatare despre discuţiile purtate şi subiectele abordate în întâlniri anterioare la Roma, când ”Nu s-a vorbit nimic despre diferenţe confesionale sau despre situaţia greco-catolicilor, ci despre rolul lui Mircea Eliade, sau al Movileştilor în spiritualitatea lumii, ajutorul nostru către polonezi în 1940, altele. Aţi văzut că în cuvântările de acum Papa a amintit de Eminescu, de cultura noastră şi a declamat un imn – „Tu, Românie, grădina Maicii Domnului, care face legătura dintre Apus şi Răsărit.” L-a cunoscut cu mult înainte, în 1984, cu prilejul unor conferinţe în Nordul Italiei şi pe parcursul unei audienţe la Vatican. Apoi în 1989, în timpul unei escale înaintea vizitei oficiale în India, invitat fiind de cardinalul Willy Brams, preşedintele Congregaţiei pentru Unitatea Creştină. Invers decât se obişnuieşte, informaţiile personale sunt oferite la finalul interviului. Aflăm cine şi mai ales ce a fost Teoctist, înainte de a deveni Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române – mai întâi episcop la Arad şi Bucureşti, vicarul patriarhului Justinian, mitropolit la Craiova, Iaşi,  Transilvania şi Muntenia.

 Cu alţi doi interlocutori  Raoul Şorban şi Manuela Cernat explorează fractura dintre sisteme şi regimuri politice. Aflăm că Manuela Cernat, cunoscut critic de film şi profesor docent la UNATC „I.L.Caragiale” –  nu este fiica naturală a intelectualului de stânga Mihnea Gheorghiu, aşa cum ştia toată lumea. Deşi Gheorghiu rămâne persoana providenţială în viaţa Manuelei Cernat, „un scut pentru întreaga familie,” cum mărturiseşte ea, fiind al doilea soţ al mamei, Ana Stroici-Boldur, Cernat este fiica lui Iosif Igiroşanu, funcţionar al ambasadei României la Paris în perioada interbelică, scriitor, dramaturg, traducător şi  prieten cu Montherland, Claudel şi Romain Gary. Povestea Manuelei Cernat – vorbitoare a şase limbi, cetăţean de onoare al oraşului Rotheburg, – face parte din saga  marilor familii boiereşti prigonite în timpul comunismului, dar şi a căsătoriilor între membrii aristocraţiei şi ai stângii, care, iată, nefiind rare în lumea intelectuală şi artistică, au reuşit să salveze de la totala distrugere fizică şi socială pe unii dintre reprezentanţii elitelor interbelice şi bogăţia lor culturală. În cazul lui Raoul Şorban – aristocrat de origine transilvană şi alsaciană – incursiunea pe urmele adevărului, convoacă traiectorii de viaţă imposibile şi răstoarnă explicaţiile în alb-negru ale istoriei ultimilor 60 de ani. Întrebat, „cine sunteţi dvs ?” Şorban căruia i s-a decernat în 1987 de către Yad Vasem Holocaust Museum medalia „Drept între popoare” se destăinuie: „Un ardelean care a simţit evenimentele din Transilvania dramatic. Am fost în tot timpul un om activ, nu un spectator al timpului meu. În ultima vreme s-a vorbit despre mine în legătură cu salvarea evreilor din România şi obişnuiesc să spun că astăzi sunt lăudat pentru lucruri pe care le-am făcut în conspiraţie şi împotriva ordinii de drept”(172). Nu este posibil să goneşti din cuget  un ecou al prezentului, asocierea românei cu un fel de IsiXhosa a Ardealului, iar pe Şorban cu  Mandela,  un Thembu regal, un amaxhosa. Aceeaşi forţă a caracterului, aceeaşi cunoaştere profundă a culturii instituţionale occidentale, aceeaşi iubire a tribului dar şi a multiplelor culturi şi limbi în care s-a format şi acelaşi zâmbet cu care întâmpină conştiinţa totală a riscului. A făcut puşcărie şi în timpul regimului ocupaţiei hortiste din Transilvania de nord, dar şi între 1959 şi 1965 fiind întemniţat în urma unui denunţ  pentru „deviaţia”suprarealistă a picturilor sale. S-a considerat de stânga, dar a definit comunismul o ideologie inacceptabilă – ca şi nazismul – pentru un om de bun simţ. Într-un alt context el conferă reflecţiei o intensitate extraordinară: „Pot oare să evoc acea lume care intenţiona să înalţe din vârtejul năruirilor, a înjosirilor omului şi a aşezărilor lui, imaginea „comunismului victorios”, încercând să convingă că acesta ne va purta spre culmile limpezi ale progresului uman? …Să vorbesc despre trecut, privindu-mă de la distanţă, întors la paroxismul unor zile de altădată, din liniştea aparentă a zilelor de azi? Mai bine zis să scriu cu sentimentul – totdeauna consolator şi uneori victorios – al supravieţuitorului?” (Şorban, „Lupta de clasă la Stoiana –ieri şi azi”). În interviul acordat Aureliei Lăpuşan, Şorban face tocmai acest lucru. Întărind paradoxul şi absurdul acelor situaţii se descrie în categoriile unui activist – Nicolae Moraru – la sfârşitul anilor 50. Moraru „îl vede la Iaşi pe Baba, care era rectorul Institutului de Arte, decadent şi antirealist. Îl vede pe Sabin Drăgoi la Timişoara, fost legionar, şi mă vede pe mine la Cluj, rector fiind, cosmopolit. Şi deschide o paranteză: După cum se ştie tovarăşi, cosmopolitismul este anticamera spionajului britanic”(173). „Opinie de politruc agramat” (A. Lăpuşan,174) şi  sentinţă care a eliminat din viaţa publică timp de şapte ani un Rector respectat şi iubit de studenţii clujeni(…) expediindu-l scurt la puşcărie. De aici mai departe confesiunea urmează drumul spre adevăruri care arareori se rostesc în viaţa publică din România, ceea ce arată cât de mare este rostul lor, cât de puternic pot modela conştiinţele, dar şi cât de importantă este această carte, un document de importanţă deosebită pentru înţelegerea istoriei ultimilor 60 de ani, consemnat din interiorul gălăgiei mediatice. Alte două nume grele vorbesc – după o lungă tăcere – despre istorie şi prezent asumând pe lângă descendenţa regală şi aristocratică o exemplară forţă interioară. Majestatea sa, Regele Mihai:”Am plecat din ţară fără să renunţ vreodată la cetăţenia română. Trebuia să ţinem trează atenţia despre soarta României în lume. Din 1948 şi până ne-am reîntors, în 1990 aici, am fost apatrizi…Am trăit înzecit emoţiile când am revăzut bisericuţa de lemn a mânăstirii Sf. Maria din Techirghiol care fusese cândva montată în faţa foişorului, la Sinaia, la Castelul Peleş, pe un vechi teren de tenis, abandonat.” Pentru cititor acest gând are valoarea unei străfulgerări. Trăind în obişnuinţa scandalului perpetuu şi în atmosfera culturii mediatico-milenariste, aflăm nici mai mult nici mai puţin că prin puterea minţii şi energiei cuiva a fost  posibil să fie mutat un lăcaş bisericesc de la munte la mare.  „Ne rugăm mereu să fie ţara aşa cum a fost cândva, ca o floare”(158) Pentru a fi  explicit recurge la o secvenţă trăită: „Mi-amintesc când Titulescu, acuzat că nu a avut rod activitatea lui diplomatică a ripostat:”Daţi-mi o politică internă sănătoasă şi vă dau una externă bună.” Înainte de NATO şi UE  „ne trebuie mai întâi ordine în ţară”. Câţi dintre politicienii actuali gândesc în aceşti termeni şi, mai ales, câţi dintre tinerii educaţi în spirit european, confruntaţi cu etichete puţin măgulitoare din presa occidentală, conştientizează cât de actuală şi vitală este lecţia bătrânului rege?!  Un alt aristocrat, prinţul Dimitrie Sturdza preferă abordarea pragmatică a prezentului. Dimitrie Sturdza: „Ne tragem dintr-o familie cu blazon, din dulcele târg al Ieşilor. Dar cred că nu este important ce moşteneşti, doar ce faci după ce te-ai născut…” Interesat de potenţialul litoralului românesc, condiţionează afacerile turistice înfloritoare oarecum împotriva curentului local, de respectarea unor standarde europene: „Constanţa este extraordinară, litoralul extrem de dotat. Când turiştii vor veni înapoi, când baza materială a litoralului va fi privată, când poluarea în Marea Neagră va stopa, vom face turism ca în Elveţia” (156). 

În definitiv ce înseamnă aceste standarde? Mai este posibilă reconstruirea peninsulei după imaginea celei vechi? se întreabă Aurelia Lăpuşan adresându-se pentru a primi un răspuns şi, eventual, o încurajare, lui Radu Cornescu,”un arhitect care trăieşte intens drama oraşului său”(197). Răspunsul este „DA. Se poate!” În dialogul lor – jurnalista, ale cărei campanii de salvare a zonei vechi, peninsulare au intersectat adesea eforturile arhitectului de a restitui imaginile identitare ale oraşului Constanţa în expoziţii de cartofilie, alături de numele arhitecţilor români şi străini care le-au proiectat şi realizat şi a evenimentelor catastrofale care le-au pulverizat, dar şi neglijenţa autorităţilor „alese aleator” şi lipsite de „cultul oraşului vechi” se defineşte necesitatea culturii, educaţiei culturale. Radu Cornescu despre „cultul oraşului vechi:”Acesta e uşor de descoperit de către cei care călătoresc în străinătate. Mă refer la ţările Europei de vest unde partea veche de oraş este protejată şi întreţinută, pentru că aceasta reprezintă pentru ei identitatea, istoria oraşului, dar şi în ţară, la Sighişoara, Braşov, Sibiu, Arad sau Oradea. Sunt cazuri  când, prin concursuri cu premii arhitecţii şi constructorii au refăcut întregul oraş vechi, având la bază planuri întocmite după ilustrate sau fotografii de epocă, de exemplu Varşovia şi Bremenul”. Á bon entendeur salut! Lista urgenţelor nu s-a modificat între timp, ci adesea s-a agravat, multe dintre întrebări rămân până astăzi întrebări fără răspuns. Profesorul Puiu Enache într-un interviu din 1996: „În ce priveşte Dobrogea culturală  consider că aceasta trebuie înscrisă în toate laturile ei la nivel naţional, iar urgenţa urgenţelor este conservarea patrimoniului arheologic, obiective inestimabile, unice, care individualizează fiinţa noastră, lăsate pradă distrugerii..” iar despre modelul cultural viu al Dobrogei, cel al armoniei etnice: „îmi exprim tristeţea că s-a conturat deja un răspuns, că se cedează la presiuni de natură inexplicabilă, modelul nostru interetnic fiind în pericol de degradare…Poate cineva să elimine din tezaurul spiritual al Dobrogei pe Krikor Zambaccian, Petru Vulcan, Mehmet Nyazi şi atâţia alţii? În legătură cu aromânii nu cred că trebuie să generalizăm…Cum să fie  vorba de o altă etnie decât cea amplă a romanităţii răsăritene?” 

Universul argumentelor furnizate de cercetători şi savanţi conturează o dimensiune aparte a volumului. O reputată cercetătoare, Marioara Godeanu, vorbeşte despre continuitatea efortului de cercetare în contextul schimbărilor instituţionale de după 1989. Institutul de ecologie înfiinţat după 1990 a preluat instalaţiile experimentale ale Institutului central de biologie, continuând eforturile de cercetare în câteva direcţii prioritare: restaurarea, refacerea mediului, tehnologii ecologice, noi surse de energie (209). Discuţia se poartă în anul 2000 şi cuprinde două subiecte fascinante – fundamentarea efectului de formă, în speţă efectul de piramidă conceput pentru parcul Tăbăcărie, şi alte piramide instalate în ţară, şi, în plus, despre înţelepciunea plantelor, a naturii în genere – Godeanu vorbeşte despre propriile experimente cu metodologii NASA prin care câmpurile unei plante pot detecta diverse tipuri de manifestări. O interesantă simetrie este propusă în interviul Mayei Simionescu, colaboratoare a laureatului premiului Nobel, George Emil Palade. Academiciană şi personalitate ştiinţifică de anvergură, aceasta vorbeşte despre cercetările din SUA la Institutul Rockfeller, dar şi despre eforturile de a susţine şi dezvolta cercetarea în România, împreună cu soţul ei Nicolae Simionescu.

Incursiunea propusă în biografiile atâtor personalităţi este o explorare obstinată a stării „departe de echilibru” a naţiunii. Se poate vorbi, aşadar, de ordine în multiplicitatea şi diversitatea profilelor, ramificaţiilor lecturii, a împletirii de evenimente, nume, poveşti personale, idei şi imagini? Cele 77 de interviuri sunt un puzzle în care se deschid mereu alte ferestre, sugerând faptul că definirea şi jocul descoperirii nu s-au încheiat, iar căutarea adevărului, a sinelui pierdut, trebuie să continue. O carte – plurivers care captează impulsurile unui deceniu de intense frământări, speranţe şi confuzie transformându-le în exerciţii de înţelepciune. (Prof.univ.dr. Ana Maria Munteanu, lansare)

Monografii urbane. Înainte de a intra în prezentarea – prezentare mai mult, nu analiză şi, cu atât mai rău, apreciere şi notare – celor câtorva monografii clasice, ne oprim asupra unui brand: brandul Aurelia şi Ştefan Lăpuşan, oameni ai bibliotecilor, arhivelor, presei. Cei doi autori au oferit un set – n-aş greşi dacă aş numi-o serie – de cel puţin şase monografii de un anume fel. Dacă ar avea ambiţia să le numească monografii, ar avea elemente, dar ele sunt şi altceva. Ar fi vorba, în primul rând, de reflectarea în presă şi în istoriografie a istoriei celor cinci oraşe. În al doilea rând, într-una sau într-alta dintre acestea se apelează serios la surse arhivistice, dar mai ales, şi în ceea ce constă valoarea lor, dincolo de documentar, este antologia de texte din belşug şi având şi o valoare sentimentală sau de preamărire / orice monografie preamăreşte, în felul ei, localitatea respectivă şi oamenii ei/

Este vorba de următoarele cărţi: monografia de un anume fel a  localităţilor Constanţa, Medgidia, Cernavodă, Techirghiol, Mangalia. Mai sunt de amintit în acest context două mari albume, unul al Constanţei, unul al Mamaei.

Ar fi comod să declarăm că există o schemă precisă şi că expunerea cărţii e liniară / ca linie comună a „mărcii” de care ziceam, în afara antologării unei uriaşe prese, a unei bibliografii corespunzătoare, am adăuga o ilustraţie bogată şi grăitoare, ea însăşi, istorie – las la o parte albumele – astfel încât cărţile sunt uşor de citit/. Nu realizează capitolele clasice, ci numai în funcţie de specificul eclatant al fiecăruia dintre oraşe şi în funcţie de informaţia de surse, problemele se constituie în capitole separate. Totuşi, dacă am încadra aceste cărţi în monografii ar trebui să spunem că ele îşi permit, fără a urmări obsedant, definirea epocilor istorice, un dicţionar de personalităţi, o ilustrare a conducerilor administrative ale lor – mai pe larg sau mai pe scurt -, acolo unde e vorba chiar de localitate, şi în primul rând de localitate, se acordă prezentului ( înţelegând prin prezent perioada de după 1989), o atenţie însemnată. Dar nu e vorba de analize, în primul rând, enumeră societăţile, zeci, sute, se insistă asupra unor momente anume, ca de pildă declararea oraşului Medgidia ca municipiu, întemeierea liceului de limbă şi cultură turcă Ataturk de la Medgidia şi, firesc, se prezintă conducerea administrativă a oraşului la acel moment / în care e scrisă cartea/. În privinţa sugestiilor, perspectivei, unele dintre cărţi rămân la nivelul declarativ şi chiar festivist.

Aproape toate aceste cărţi emană o speranţă, legată de programele internaţionale, de proiecte ş.a.m.d.. Nu că ar fi ceva lipit, dar nici ceva organic. Şi nici demn de entuziasm.

Dacă aş aprecia în mod cu totul deosebit, de pildă, Monografia Medgidiei, aş face-o pentru luciditatea şi calmul cu care se expune istoria şi împlinirile ei în perioada aşa-zis comunistă şi impresionanta personalitate a Primului Secretar al oraşului, Elisei. Din iniţiativa şi sub forţa sa, oraşul s-a transformat. I-a venit uşor autorităţii statale de după 1989 să-l declare municipiu.

Nu e atât de uşor, însă, să discern, din expunere, şi părţile rele ale privatizării celei mai mari fabrici de ciment din ţară – privatizare în sensul că a fost vândută capitalului francez şi ai IMUM-ului – care a coborât la producţia incipientă din care lipsesc doar fiarele de plug şi remorci. 

Este evident, meritul obligatoriu al autorului, în cazul Medgidiei, de a se opri la specificul ei, incluzând aici şi o zonă umană a localităţilor din jurul muncipiului. În acest sens, şi lărgirea listei personalităţilor.

Sigur că Monografia oraşului Techirghiol este a oraşului care e mai mult rural, dar totul se adună în jurul împlinirii unui secol de la impunerea rolului internaţional al balneologiei, ce s-a dezvoltat în jurul lacului. Şi, evident, într-un fel, oamenii sanatoriului, spitalului, specialiştii staţiunii şi instituţiilor ei se constituie între adevăratele personalităţi ale oraşului de răsunet mondial. 

Tot cam în acelaşi fel e tratată şi Mangalia în paginile vremii. În general, toate cărţile beneficiază de bibiografii – ocupaţia cea mai consistentă a doamnei Aurelia Lăpuşan, a fost şefă de serviciu bibliografic la Biblioteca Judeţea „I.N. Roman” Constanţa. Mai mult, pentru monografia Mangaliei, ni se pune la dispoziţie şi un indice de persoane realizat după toate rigorile.

Monografia Constanţei e altfel şi corespunde în mai mare măsură definiţiei din titlu, ca fiind memoria oraşului. Cu o mai mică intervenţie a autorilor, ei se bazează pe texte reprezentative din istorie, presă şi din memorialistică pentru a defini etapele devenirii oraşului Constanţa la timpii ultimului deceniu al secolului.

Dacă adăugam alte patru cărţi, nu de aceeaşi factură, dar de aceeaşi concepţie, una privind istoria marinei române, alta privind istoria morăritului în Dobrogea. În fine, o alta, istoria a tot ceea ce se leagă de petrol, în Dobrogea, mai ales  vom căpăta, în mai mare măsură, o idee concluziv finală, că toate aceste cărţi / precum şi aceea legată de evoluţia învăţământului tehnic în Dobrogea, se constituie, de fapt, într-o monografie a Dobrogei urbane.

Concluzia ultimă e că, fără să fi gândit aşa, concepţia acestor doi autori – unici, sub acest aspect, în România – vizează de fapt un program teribil pentru Dobrogea. Transpus în câteva cuvinte el înseamnă: Dobrogea se continuă a fi grânarul României şi să dezvolte, în continuare, istoria morăritului şi pâinii; Dobrogea rămâne partea turismului artistic şi de sănătate din România; Dobrogea să nu uite că a avut cea mai mare fabrică de ciment din SE Europei; Dobrogea turistică s-a manifestat pe întregul ei litoral la localităţile la care ne-am referit. Unele dintre aceste localităţi. Din acest punct de vedere, fără intenţie iniţială, opera de această factură a soţilor Lăpuşan se înscrie într-un program care se naşte după ce se materializează naşterea lui.(Prof. univ.dr. Gheorghe Dumitrașcu, 

Volumul de proze al Aureliei Lăpușan propune o formulă care îmbină un dialog interior al protagoniștilor care par să utilizeze un canal pur spiritual de comunicare cu o simplitate nedisimulată a sentimentelor, exprimate în propoziții curgătoare, fără pedanteria scriiturilor profesioniste. Aurelia Lăpușan nu face exerciții tehnice care să invite la savante grile de lectură, ci sugerează profunzimea personajelor sale printr-o secvențialitate repetată, fragmentată, dar al cărei scop nu este pierderea cititorului într-un labirint.

Prozele scurte sunt tot atâtea portrete de familie construite evocator, nostalgic și nu prin declarația autobiografică a autoarei; sunt portretele unei familii care a fost aruncată aleatoriu din vârsta de aur, în ciuda tuturor eforturilor de a o recupera. Implacabilele schimbări ale istoriei au un impact tragic asupra Mariei, asupra bunicului Zanfir, asupra celui care lucrează la batoză sau asupra lui Lazăr. Fără a plasa în prim plan marea istorie, Aurelia Lăpușan o insinuează în destinele unor oameni obișnuiți unde capătă dimensiunile devastatoare ale unei forțe apocaliptice informe, confuze, aparent iraționale. Din perspectiva protagoniștilor, semnele regimului comunist tulbură ordinea firească a lucrurilor, morala elementară, paradoxal în numele unui bine impus cu forța; perspectiva celuilalt – a sistemului abstract – se întrezărește episodic, marginal, dar cu atât mai apăsat.

Clișeele oralității sunt transcrise dintr-o memorie afectivă care a înregistrat selectiv o serie de sonuri exemplare pentru vârsta de aur pierdută chiar la nivelul discursului literar egalizator. Mărcile unui dialect, ale unei epoci le individualizează, constituind, alături de cele două grafii care separă discursul trecutului de cel al prezentului, o altă modalitate de a evidenția opoziția de ordin moral, neexprimată de naratoare altfel decât prin acest subterfugiu.

Experiența de a scrie lapidar, fără ambiguități, a ziaristei Aurelia Lăpușan se recunoasște în stilul alert, într-o refacere a discursului frust, care dă impresia cititorului contemporan cu evenimentele deceniilor de mijloc ale secolului XX că nu are de a face cu ficțiuni, pe de o parte, pentru că limbajul îi rezonează un plan al realității care l-a inclus, pe de altă parte, pentru că toate firele narative urmăresc o desfășurare previzibilă de la bun început, cunoscută tuturor acelora care s-au confruntat ei înșiși sau familiile lor cu agresivitatea schimbărilor politice.(Prof.univ.dr. Ileana Marin Ex Ponto, 22 septembrie 2002)

Lăpușan Ştefan, n. 3 ian. 1938, Cluj-Napoca. Căsătorit cu Aurelia Lăpuşan, jurnalistă şi cadru didactic universitar. Clasele I-VII (1946-1952) la Şcoala Elementară Nr. 10 din Cluj (în prezent: Şcoala “Emil Isac”), iar cele liceale (1952-1955) la Liceul “Emil Racoviţă” din Cluj. Urmează Şcoala de Subingineri pentru Industria Alimentară şi de Larg Consum din Cluj (1955-1957), după care devine dublu licenţiat: Facultatea de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii “Victor Babeş” din Cluj (1958-1963) şi Facultatea de Filologie, secţia Română-Franceză (1969-1974) din cadrul aceleiaşi universităţi. Între 1960-1963 a urmat Şcoala Populară de Artă, secţia Canto, din Cluj. Lucrarea de doctorat, cu tema Funcţionarul în administraţia de stat, avându-l ca îndrumător pe renumitul specialist în drept constituţional, Tudor Drăganu, este nefinalizată şi abandonată în 1989. A fost judecător la Curtea de Apel Cluj (1963-1972). Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe (1972-1990) din Bucureşti. Debutează in Graiul Dobrogei, săptămânal independent de opinie cetăţenească (Medgidia, anul l, nr.1, 1 octombrie 1991), publicaţie la care este acţionar şi redactor-şef (1991-1992). Este consilier juridic, apoi secretar muzical la Opera din Constanţa, public relations la Teatrul de Balet “Oleg Danovski” din Constanţa (1997-1999). Corespondent local pentru ziarul Meridian (1993-1994), corespondent local pentru ziarul Curierul naţional(1996-1998), redactor-şef al publicaţiei Medgidia azi (1999-2004). Colaborează la Cuget liber, Litoral, Radio Constanţa etc. A publicat următoarele lucrări : Cernavoda 1995 (coautori Aurelia Lăpuşan şi Tiberiu Birda), Editura Mondograf, Constanţa, 1995; Medgidia – Carasu (coautoare Aurelia Lăpuşan), Editura Muntenia, Constanţa, 1996; Constanţa. Memoria oraşului (coautoare Aurelia Lăpuşan). Prefaţă de Gheorghe Dumitraşcu. Editura Muntenia, Constanţa, 1997, Drumuri în istorie (coautoare Aurelia Lăpuşan), 1998, Editura Mondograf, Constanţa, 1998; Techirghiol pentru Europa (coautoare Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Alma, Galaţi, 1999; Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (coautoare Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Prefaţa de prof. univ. dr. Corneliu Bucur, Editura Dobrogea, Constanţa, 2001; Constanţa. File de album (coautori Aurelia Lăpuşan şi Gheorghe Stănescu), Editura Dobrogea, Constanţa, 2005; Mamaia 1906-2006 (coautori Aurelia Lăpuşan şi Gheorghe Stănescu), Editura Dobrogea, Constanţa, 2006; Mangalia în paginile vremii (coautoare Aurelia Lăpuşan). Cuvânt de preţuire: prof.univ.dr. Manuela Cernat, Editura Dobrogea, Constanţa, 2007; Navigaţia sub control. Din istoricul căpităniilor româneşti (în colab. cu Aurelia Lăpuşan), vol. I-II (format online), Valori ale culturii populare în Dobrogea, coautoare Aurelia Lăpuşan, Constanţa, Editura Dobrogea, 2009.
Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (din 1994), membru în Liga Navală Română, filiala Constanţa, membru fondator al Fundaţiei Culturale “Lucian Grigorescu”, membru fondator al Bibliotecii de carte românească “Graiul Dobrogei” de la Boian-Cernăuţi, 1991. Membru în juriul Festivalului Naţional “Mamaia Copiilor”(2000). Ziarist profesionist atestat în urma examenului de atestare organizat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi Ministerul Muncii – (1993). Pentru activitatea jurnalistică şi culturală a primit: Ordinul Ziariştilor, clasa l, acordat de UZP; Premiul Internaţional de Jurnalistică Viterbo – Italia, 1996, în cadrul Institutului Internaţional „Centrul şi Periferia”, acordat de către secţiunea română; Premiul Uniunii Scriitorilor şi al revistei Tomis (1999) pentru promovarea culturii dobrogene; Premiul special la Salonul Naţional de Carte „Ovidius”, pentru monografia Drumul Pâinii în istoria Dobrogei (în colab. cu Aurelia Lăpuşan); Premiul de excelenţă la Salonul Naţional de Carte „Ovidius”, pentru monografia Constanţa. File de album, Editura Dobrogea, 2005. Membru ARIP, din 2012.

Malanețchi Vasile s-a născut 1954, în satul Drăsliceni, Criuleni, Republica Moldova. A absolvit în 1976 Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (USM). Este istoric literar şi de artă, publicist, bibliolog, editor şi redactor de carte. Din 2005 – lector superior al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a USM, unde activează şi ca Şef al Laboratorului de Activitate Editorială, din cadrul Departamentului de Jurnalism al aceleaşi facultăţi. Din 1998 este redactor-şef al revistei Atelier, precum şi al editurii omonime. Şi-a mai exercitat experienţa profesională în instituţii precum: Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu-Haşdeu” din Chişinău unde a fost şef de Serviciu „Studii şi cercetări” (1996-2006), aceeaşi funcţie deţinând-o anterior şi în cadrul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (1992-1994). A mai activat ca muzeograf (colaborator ştiinţific superior) la Muzeul Literaturii Române din Chişinău (1976-1984), ulterior devenind director adjunct al aceleiaşi instituţii. În perioada 1984-1988 a fost redactor, şef al secţiei Cultură în cadrul săptămânalului Literatura şi arta.
A publicat lucrările în volum: Vreme trece, vreme vine… Catalog, album bibliofil, afiş, pliant. (Chişinău, 2000); Păstorul de neam.Creionări la profilul moral-spiritual al Mitropolitului Gurie Grosu. (Chişinău, 2007); Un prinţ în serviciul ortodoxiei. Consideraţii privind genealogia, viaţa, activitatea şi scrierile Sfântului Ierarh Petru Movilă. (Chişinău, 2007); Creatori de ex libris basarabeni. Mic diţionar.(Chişinău, 2011).
A îngrijit ediţiile : Sava Nicula. Amintiri şi evocări. (Chişinău, 2010, Notă bibliografică, cuvânt înainte); Emil Nicula. Scrieri alese. Poezie, proză, publicistică. (Chişinău, 2009, Notă asupra ediţiei, tabel cronologic); Ion Melnic. Roagă-te. Cântece pentru coruri omogene pe versuri de Alexei Mateevici (Chişinău, 2007, Notă asupra ediţiei, postfaţă); Nicolai Costenco. Povestea Vulturului. Memorii. Cartea I. (Chişinău, 1998, Îngrijirea textului în colaborare cu C. Costenco, Notă asupra ediţiei postfaţă); Nicolai Costenco. Elegii păgâne. Poezii şi poeme. (Chişinău, 1998, Notă asupra ediţiei, tabel cronologic); Petru Movilă. Despre taina cununiei. (Chişinău, 1996, Cuvânt înainte, notă asupra ediţiei şi postfaţă).
A publicat o serie de studii ştiinţifice, care vizează în principal activitatea şi sistemul editorial din Republica Moldova, aspecte din viaţa şi creaţia sculptorului Alexandru Plămădeală sau cenzura impusă de sistemele totalitare. Studiile sale au apărut în mai multe reviste şi culegeri de profil din Republica Moldova şi România (Destin Românesc, Intertext, Valori ale mass-media în epoca contemporană, Educaţia pentru valori culturale de o parte şi de alta a Prutului, La francopolypfonie: les valeurs de la francopfonie etc)
Este membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1985), al Institutului Român de Genealogie şi Heraldcică, Iaşi (2005) şi al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, Cluj-Napoca (2007). (Adriana Solovei)

Mehedinți-Beiean Mihaela (n. 19 septembrie 1984, Cluj-Napoca, jud. Cluj) este absolventă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2007). În 2013 a obţinut titlul de doctor în istorie din partea aceleiaşi instituţii, cu teza Românii între nordul Europei şi nordul Asiei. Călători nordici şi ruşi despre poporul român (sec. XVII-XIX), coordonator prof. univ. dr. Sorin Mitu. Calitatea de membru al unor proiecte de cercetare a implicat studierea amănunţită a mai multor periodice de epocă, grantul al cărui director a fost în perioada aprilie 2016 – martie 2017 vizând în mod explicit valorizarea acestei surse extrem de preţioase: Imaginea Reginei Maria în presa transilvăneană în timpul Marelui Război şi al Conferinţei de pace de la Paris (1914-1919). Este autoarea lucrării Concomitent orientali şi occidentali. Călători nordici şi ruşi despre români (sec. XVII-XIX) (2016), precum şi a peste 20 de studii apărute în volume şi reviste publicate în ţară şi în străinătate.

Melinescu Nicolae s-a născut la 1 ianuarie 1948. A absolvit secţia de limba engleză a Universităţii din Bucureşti (1972). De atunci lucrează la ştiri externe în TVR. Întâlnirea cu Televiziunea Românǎ, în anul 1972, a însemnat pentru Nicolae Melinescu şansa întâlnirii cu istoria recentǎ. A susţinut transmisii directe în timpul unor evenimente politice cruciale (în 1992 şi 1996 a comentat alegerile prezidenţiale americane). A realizat peste 600 de interviuri cu personalităţi politice, miniştri de externe, şefi de state, reprezentanţi ai NATO (Manfred Wörner) şi ONU (Boutros Ghali). Din anul 1990 a fost realizator şi coordonator al reportajelor transmise săptămânal de Televiziunea Română pentru emisiunea World Report a canalului american CNN şi a programului EURONEWS. A fost recompensat, în anul 2000, cu Premiul de merit acordat de CNN International, pentru întreaga producţie de 93 de reportaje prezentate în emisiunea World Report. Doctor în relaţii internaţionale la Univeritatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, titlul tezei fiind: Africa subsaharianǎ, comunicator internaţional în ultimele trei decenii. Conducator ştiinţific: prof. univ. dr. Adrian Liviu Ivan, din comisie fǎcând parte: prof. univ. dr. dr. Ioan Horga (Oradea), prof. univ. dr. Constantin Hlihor (Bucureşti), prof. univ. dr. Corneliu Nicolescu (Cluj-Napoca). În 2007 a publicat, la Editura Ecumenica din Cluj-Napoca, romanul Deşertul de fier. Colaborator la mai multe volume colective: Manipularea – faţa întunecatǎ a televiziunii, în Ilie Rad (coordonator), Forme ale manipulǎrii opiniei publice, Edituta Tribuna, Cluj-Napoca, 2008, p. 161-186; Anchiloza discursului vizual – expresie a limbii de lemn, în Ilie Rad (cooronator), Limba de lemn în presǎ, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009; Verificarea informaţiilor – inima vie a jurnalismului, în Ilie Rad (coord.), Documentarea în jurnalism, Editura Tritonic, Bucureşti, 2011; Cenzura: atentat la dreptul de informare corectǎ, în Ilie Rad (coord.), Cenzura în presǎ, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2012; Obiectivitatea – între informaţie şi opinie, în Ilie Rad (coord.), Obiectivitatea în jurnalism, Editura Tritonic, Bucureşti, 2012..(Ilie Rad)

Ménesi Beáta (n. 19 iulie 1977, Carei), profesor de istorie la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Bulgăr” Sanislău, jud. Satu Mare. A absolvit Şcoala Normală Satu Mare (1996), apoi Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii din Oradea, specializarea Istorie (2010). În 2012 a obţinut diploma de master în Istoria Vestului Românesc la Universitatea din Oradea. Între anii 2013-2016 a fost doctorand al Şcolii Doctorale de Istorie din cadrul Universităţii din Oradea, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Ion Zainea. Teza de doctorat, „Structurile teritoriale ale Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (1949-1977). Studii de caz”, a susţinut-o public în decembrie 2016. 

Publicații: peste 20 de articole ştiinţifice, dintre care amintim: „Dimensiunea identitară a împuternicitului/cenzorului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor din provincie (1949-1954)”, publicat în vol. Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism (coordonatori Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu), Editura Polirom, Iaşi, 2015; „DGPT şi structurile sale teritoriale. Înfiinţarea şi evoluţia colectivelor de împuterniciţi/cenzori din nord-vestul României”, publicat în Acta Mvsei Porolissensis XXXVI– Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Editura Porolissum, Zalău, 2014; „Presa maghiară din Oradea despre intrarea României în război și Campania din Transilvania (1916)” (în colaborare), publicat în vol. Presa primului război mondial, (Cătălin Negoiță, Zanfir Ilie coord.), Editura Tritonic, Bucureşti, 2015; „Colectivele de împuterniciți / cenzori din Cluj, Arad și Timișoara (1949-1954)”, publicat în Analele Universităţii din Oradea. Fascicola Istorie-Arheologie, Tom XXV, Oradea, 2015; „Probleme administrative urbane dezbătute la congresele de la Constanţa (1927) şi Oradea (1929) ale Uniunii Oraşelor din România”, publicat în Historia Urbana, Tomul XXIV, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016; „Formes de perfectionnement pour les censeurs de la direction generale pour la presse et les publications”, publicat în Analele Universităţii din Oradea. Fascicola Istorie-Arheologie, Tom XXVI, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2016; „Forms of development of the Directorate-General for Press and Printing Censors”, publicat în Acta Musei Porolissensis XXXIX istorie – etnografie – Anuarul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Editura Porolissum, Zalău, 2017; „Aspecte din activitatea Direcţiei Instructaj-Control”, publicat în Istoria şi cenzura scrisului istoric – Studii în onoarea profesorului Ion Zainea (coord. Gabriel Moisa, Sorin Şipoş, Ménesi Beáta), Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2018; „Acţiunile românilor din Transilvania în vederea unirii cu România, în comentariile presei maghiare din România”, publicat în Presa Marii Uniri (coord. Marius-Ioan Grec), Editura „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2018; „Comunism, postcomunism şi urbanism în paginile revistei academice Historia Urbana”, (în colaborare), publicat în Mass-media şi istoria recentă. Mecanisme de construcţie simbolică a realităţii, (coord. Ioan Laza, Florin Ardelean), Editura Tritonic, Bucureşti, 2018; „The Conference and the Declaration of Oradea and the Following Events, in the Comments of the Hungarian Press in Oradea”, publicat în Declaraţia de autodeterminare de la Oradea din 12 octombrie 1918, (coordonatori: Gabriel Moisa, Sorin Şipoş, Ion Eremia), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2018.

Este autor, respectiv coordonator al volumelor Promovarea patrimoniului cultural arheologic al judeţelor Bihor şi Satu Mare (împreună cu Florin Sfrengeu și Cornel Achim), Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2010; Presa Culturală (împreună cu Ion Zainea, Ioan Laza, și Carmen Ungur-Brehoi), Oradea, 2015; Istoria şi cenzura scrisului istoric – Studii în onoarea profesorului Ion Zainea (împreună cu Gabriel Moisa şi Sorin Şipoş), Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2018; Ultima Verigă. Cenzori şi structuri ale cenzurii comuniste în România (1949-1977) (Ménesi Beáta), Editura Academia Română. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2018, și contributor la volumule O cronologie a cenzurii, (Marian Petcu coord.), Editura Tritonic, Bucureşti, 2016 şi Enciclopedia cenzurii din România, două volume, Marian Petcu (coord.), Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2019.

Coordonator ori manager al proiectelor cu finanţare nerambursabilă: „Pod cultural. Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor culturale transfrontaliere” – RO-2006/018-446.01.01.02.19, finanţat prin programul de vecinătate România-Ungaria 2004/2006, PHARE CBC 2006/INTERREG IIIA (19.08.2008 – 18.08. 2009); „Meserii pentru o viață – Moştenitorii de tradiţii şi obiceiuri”- RO 0010PCS 08, finanţat parţial de către Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (01.04.2009 – 28.02.2010); „Promovarea patrimoniului cultural arheologic al județelor Bihor și Satu Mare”, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (iulie – noiembrie 2010); „Promovarea multiculturalității transfrontaliere prin acțiuni comune” – HUSKROUA/0901/087, implementat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 (01.01.2011 – 31.12.2011); „NETacces – facilitarea accesului gratuit la internet al comunităților din regiunea transfrontalieră” – HURO/1001/275/1.2.2., finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 (01.03.2012 – 31.03.2013).

Membru al Asociaţiei Comunitare „Crasna” Domăneşti, activitatea căreia se bazează pe dezvoltare comunitară (2007–2013), al organizaţiilor profesionale: Asociaţia Română de Istorie a Presei (2014 – prezent) și Comisia de Istorie a Oraşelor din România, din cadrul Academiei Române (2014 – prezent), arheolog debutant – Registrul Naţional al Arheologilor (Cod: AM-D-916), membru al Corpului Naţional de Experţi în management educaţional (nr. 5937/27.11.2015).

Dr. Viviana Milivoievici (n. Poclid Dehelean) (n. 09.07.1981, în Moldova Nouă, jud. Caraș-Severin) este cercetător științific în cadrul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara. 

Ca profesor dr., grad didactic I, și profesor Cenaclu literar/Creație literară (Palatul Copiilor), a predat limba și literatura română şi limba franceză în învățământul preuniversitar din Timișoara. 

Domeniile de interes sunt istoria și critica literară, interculturalitatea și multiculturalitatea. 

A obținut titlul științific de Doctor în filologie, în anul 2009, la Universitatea de Vest din Timișoara.

Este absolventă a Universității „1 Decembrie 1918”, din Alba Iulia, Facultatea de Istorie şi Filologie, specializarea Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Franceză (2004), a programului de master Literatura şi mentalităţile, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2006), a Facultății de Economie şi de Administrare a Afacerilor, specializarea Economie şi Afaceri Internaţionale, în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2008), a programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională Biblioteconomie și Știința informării și documentării, în domeniul Științe ale comunicării, în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Științe politice, Filosofie și Științe ale comunicării (2017) și a programului de specializare: Manager de proiect (2019).

Este membru în: Societatea Enciclopedică a Banatului, Timișoara; Centrul European de Studii și Aplicații Interdisciplinare, Timișoara; director, referent în Consiliul științific și evaluator științific articole la revista „Studii de știință și cultură”, Arad; redactor-șef adjunct la revista „Regatul cuvântului” și redactor principal, șef departament critică literară la revista de cultură și spiritualitate universală „Sfera eonică”, Craiova; membru în colectivul de redacție al revistei „Vatră nouă” – „Iconostas”, Giarmata Vii, jud. Timiș; membru în board-ul internațional al revistei „Logos”, Serbia; membru în Asociația Română de Istorie a Presei (ARIP); membru în Asociația Bibliotecarilor din România (ABR); membru în Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat; colaborator cu articole pentru Enciclopedia Banatului, volumul I, Literatura, ediția a II-a, 2016.

De asemenea, a participat la numeroase manifestări culturale și științifice cu caracter național și internațional, desfășurate în țară și în străinătate. 

Volume publicate:

Viviana Poclid Dehelean, Publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile „Tinerei generații”, Timișoara, Editura David Press Print, 2016, ISBN 978-606-8643-46-5

Viviana Milivoievici, Albastru-Infinit, Prefață de Vasile Man (Poezia ca destin), Postfață de Florica Pățan (Lirismul cuantic al unui ALBASTRU – INFINIT), Timișoara, Editura David Press Print, 2017, ISBN 978-606-8643-85-4

Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit / Bleu-Infini, ediție română-franceză, traducere de Philippe Loubière, Prefață la versiunea franceză de Alvaro Rocchetti, Prefață de Vasile Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017, ISBN 978-606-675-145-2

Viviana Milivoievici, Ziua de Azi (în colab. cu Vasile Man), Arad, Editura Gutenberg Univers, 2017, ISBN 978-606-675-141-4

Viviana Poclid Dehelean, Bucăți de suflet, frânturi de gânduri…, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018, ISBN 978-606-675-159-9

Viviana Milivoievici, Iasmina Milivoievici, Năzdrăvăniile lui Toricel, Prefață de Ioan David, Timișoara, Editura David Press Print, 2018, ISBN 978-606-999-026-1

Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit / Blau-Unendlich, ediţie română-germană, traducere de prof. univ. dr. Rudolf Windisch, Prefață de Rudolf Windisch, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018, ISBN 978-606-675-179-7

Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit / Vivijana Poklid Deheljan, Beskrajno-Plavetnilo, ediţie română-sârbă, traducere de conf. univ. dr. Virginia Popović, Prefață de Virginia Popović, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2018, ISBN 978-606-675-180-3

Viviana Milivoievici, Secvențe culturale din Banat. Studii și cercetări, Prefață de Thede Kahl, Postfață de Vasile Man, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2019, ISBN 978-606-675-197-1

Viviana Poclid Dehelean, Albastru-Infinit / Blue-Infinite, ediție română-engleză, traducere de Ioana Nistor, Prefață de Vasile Man, Postfață de Florica Pățan, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2019, ISBN 978-606-675-224-4

Viviana Milivoievici, „Studii de Știinţă şi Cultură” – revistă internațională de filologie. 15 ani de apariție continuă (în colab. cu Vasile Man), Arad, Editura Gutenberg Univers, 2019, ISBN 978-606-675-225-1

Vivijana Milivojević, Jasmina Milivojević, Toričelovi nestašluci, Prevodioci: Virđinija Popović i Predrag Popović, Lektor: Ana Samardžić, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2020, ISBN 978-606-675-254-1

Volume coordonate / îngrijite:

Eugen Todoran, Scrieri. I. Studii și articole (1937-1956), Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu, Timișoara, Editura David Press Print, 2016, ISBN 978-606-8643-76-2

Eugen Todoran, Scrieri. II. Studii și articole (1957-1966), Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu, Timișoara, Editura David Press Print, 2017, ISBN 978-606-8643-75-5, ISBN 978-606-999-006-3

Ioan David, Viviana Milivoievici (coordonatori), Tradiții ale presei științifice. Lucrările prezentate la Congresul Internațional de Istorie a Presei, Ediția a IX-a, Timișoara, 2016, București, Editura Academiei Române, Timișoara, Editura David Press Print, 2017, ISBN 978-606-8643-87-8, ISBN 978-973-27-2759-1

Unitatea limbii și culturii române. Lucrările prezentate la Congresul Internațional al Culturii Române, Ediția I, Timișoara, 2018, Volum îngrijit de: acad. Păun Ion Otiman, conf. univ. dr. Ioan David, prof. univ. dr. Crișu Dascălu, conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu, CS dr. Viviana Milivoievici, București, Editura Academiei Române, Timișoara, Editura David Press Print, 2018, ISBN 978-973-27-2922-9, ISBN 978-606-999-028-5

Eugen Todoran, Scrieri. III. Studii și articole (1967-1976), Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu, Timișoara, Editura David Press Print, 2018, ISBN 978-606-8643-75-5, ISBN 978-606-999-052-0

Viviana Milivoievici (coord.), Colocviul Internațional „EUROPA: centru și margine, cooperare culturală transfrontalieră”, Ediția a VIII-a, 23-25 octombrie 2019. Cultură și spiritualitate în spațiul românesc și european (în colab. cu Vasile Man), Arad, Editura Gutenberg Univers, 2020, ISBN 978-606-675-227-5

Volume în curs de apariție: 

Eugen Todoran, Scrieri. IV. Studii și articole (1977-1986), Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu

Eugen Todoran, Scrieri. V. Studii și articole (1987-1996), Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției și bibliografie de Viviana Milivoievici, Prefață de Crișu Dascălu

Colaborări cu articole științifice, studii, recenzii și cronici la „Columna 2000”, „Contemporanul. Ideea europeană”, „Discobolul”, „Jurnalul literar”, „Logos”. Revistă de filologie, limbă, literatură și folclor, „Luceferi ce răsar”, „Nord literar”, „Oglinda literară”, „Orizont”, „Piramida”, „Praf de stele” (fondator), „Regatul cuvântului”, „Revista de studii banatice”, „Sfera eonică”, „Studii de știință și cultură”, „Vatră nouă” – „Iconostas”; poezii și povești la „Actualitatea literară”, „Algoritm literar”, „Armonii culturale”, „Boema”, „Cetatea culturală”, „Confluențe literare”, „eCreator”, „LitArt”, „Literatura de azi”, „Literaturitate”, „Lumina”, „Melidonium”, „Nord literar”, „Plumb”, „Regatul cuvântului”, „Sfera eonică”, „Sintagme literare”.

Premii și distincții:

Premiul Internațional de Poezie Metafora Luminii, acordat de Societatea de Limba Română din Voivodina, Republica Serbia și Revista „Studii de știință şi cultură”, Arad, România, în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Novi Sad, Republica Serbia, 6 martie 2020

Diploma de merit, acordată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și Revista „Studii de știinţă şi cultură”, Arad, România, 18 decembrie 2019

Premiul de excelență, acordat de revista „Armonii culturale” și de Asociația Geocosynus Educational Group, Adjud, jud. Vrancea, 2019

Premiul Nichita Stănescu, acordat de Societatea de Limba Română din Voivodina, Republica Serbia și Biblioteca Românească „Nichita Stănescu”, Novi Sad, 5 martie 2019

Premiul Pro Cultura Timisiensis. Certitudini, acordat de Consiliul Județean Timiș și Mitropolia Banatului, 2018

Diploma de excelență, oferită de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, pentru activitatea de coordonare și organizare a Colocviului Internațional Europa: centru și margine. Cooperare culturală transfrontalieră, Ediţia a VII-a, 18-19 octombrie 2018, organizat de: Asociaţia pentru cultură, educaţie şi tineret „Vasile Goldiş” Arad, Consiliul Municipal de Cultură, Arad, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Revista „Studii de știinţă şi cultură”, Arad, România, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, 2018

Diploma de excelență pentru volumul Publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile „Tinerei generații”, oferită în cadrul Festivalului Internațional al Cărții „Axis Libri”, Galați, 2017

Moșneagu, Marian (n. 29 iunie 1961, în comuna Boroaia, jud. Suceava) este absolvent al Liceului Militar de Marină ,,Alexandru Ioan Cuza” (1980) şi al Institutului de Marină ,,Mircea cel Bătrân” (1984), licenţiat în istorie şi studii aprofundate la Universitatea ,,Ovidius” Constanţa (1998, 1999), doctor în istorie la Universitatea din Craiova (2004), absolvent al Cursului de Iniţiere în istoria şi filosofia ştiinţei şi tehnicii, organizat de Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii de pe lângă Academia Română (2008) și al Colegiului Național de Apărare (2015).

Între anii 1984-1990, a îndeplinit diferite funcţii în unităţi de nave maritime şi fluviale din Mangalia, Sulina şi Tulcea, în cadrul Institutului de Marină ,,Mircea cel Bătrân”, precum şi în Comandamentul Marinei Militare.

A debutat în ziarul ,,Flota Patriei” (1977) și a colaborat, ca elev și student, la „Apărarea patriei”,”La datorie”, ”Catarge la orizont”, „Orizonturi marine”, „Dobrogea nouă” și emisiunea radiofonică „Student Club”.

După Revoluția din decembrie 1989, a activat în presa militară, ca membru fondator şi redactor al revistei „Marina Română” (1990-1995), membru fondator și redactor în Redacţia Radio-TV „Scutul Dobrogei” a Marinei Militare (1995-1998), redactor-şef al Grupului Mass-Media al Forţelor Navale (2006-2007), editor coordonator al revistei „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române” (2007-2016) și director fondator al „Calendarului tradiţiilor militare”(2009-2014).

Ulterior a fost şef al Secţiei de Istorie Navală (1998-2001) şi director al Muzeului Marinei Române (2001-2006), respectiv şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).

În prezent este redactor al revistei „Marea Noastră”, editată de Liga Navală Română” și redactor-șef al revistelor „Misiunea”, publicația anuală a Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” (din 2014), „Magazin Nautic”, publicația on-line a Clubului Nautic Român (din 2017) și „Cap-Compas”, editată de Sindicatul Liber al Navigatorilor (din 2019).

 De asemenea, din 2016 este realizatorul rubricii săptămânale „Lumea marinarilor” în „Ziua de Constanța”.

Este coautor al volumelor „Muzeul Marinei Române 1969-1999. Monografie” (1999), „Noi contribuţii la istoria Marinei Militare Române” (2001), „Statul Major al Forţelor Navale 1860-2005. Tradiţii şi perspective” (2005), „Sfânta Maria Mare. Credinţe şi tradiţii spirituale româneşti” (2005), „Destine sub marele pavoaz. Omagiu amiralului Gheorghe Anghelescu la împlinirea vârstei de 70 de ani” (2007),”Enciclopedia Armatei României” (2009),”Albumul Armatei României” (2009),”Ghidul Arhivelor Militare Române” (2010),”Dicţionar enciclopedic de marină” (2010), „Armata Română şi patrimoniul naţional” (2010),”Amiralul dr. Gheorghe Marin în elita Armatei României” (2010), „Marina Militară Română 1860-1960” (2010), „Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” – 115 ani de experienţă în instruirea echipajelor” (2011 și 2016), „Dreptul mării în timp de pace şi de război” (2011), „Miniştrii Apărării Naţionale. Enciclopedie” (2011), „Armata Română şi evoluţia Armei Tancuri. Documente (1919-1945)” (2012), „Armata Română şi societatea civilă” (2012), „Resursele umane ale Armatei României. 150 de ani de istorie” (2012), „Mareşali ai României” (2013), „Campania militară a României din 1913, o istorie în imagini, documente şi mărturii de epocă” (2013),”Armata Română şi mass-media” (2013), „Mircea”, voievodul velelor 1882-2014” (2014),”Vizita ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa 1/14 iunie 1914” (2014), ”Uniformele Armatei României” (2014), „Şefii Statului Major General. Enciclopedie” (2014), „Înzestrarea Armatei Române în perioada interbelică. Documente, vol. III, 1936-1940” (2014), „Armata Română şi cultele” (2014), „Comandorul Lazăr Munteanu, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. Biografie de război” (2015), „Armata României şi politica naţională” (2016), „România la bicentenarul S.U.A. Primul voiaj transatlantic al navei-şcoală „Mircea” (4 martie – 30 august 1976)” (2016), „Uniformele Marinei Române” (2017), General Gheorghe Garoescu, „Jurnal de front, vise de dragoste” (editor, 2017), ,,Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal de Operațiuni. Volumul I (14 august 1916-12 mai 1918)” (2017), ,,Eroinele României Mari. Destine din linia întâi” (2018), ,,Divizia a VI-a Infanterie. Jurnal de operațiuni. Volumul II (28 octombrie 1918 – 31 decembrie 1923” (2018), ,,Ingineri români. Dicționar enciclopedic” (2018), ,,Armata Română în Războiul de Întregire. Campaniile 1916 şi 1917” (2018), “Un secol de vibrație românească. Boroaia (1918 – 2018)” (coordonator și coautor, 2018), “Ingineri români. Dicționar enciclopedic”, vol. III (2019), „Comuna Boroaia în cuvinte și imagini. Prezentare și promovare” (2020) și „Printre sute de catarge. Serviciul Maritim Român (1895-1945). Album omagial editat la 125 de ani de la înființare” (2020).

Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002),”Cultul apelor la români” (2004),”Politica navală postbelică a României (1944-1958)”(ediţia I – 2005, ediţia a II-a – 2006), ”Odiseea navei-şcoală „Constanţa” (2004), „Regele şi regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul „Elisabeta” în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral Mărăşeşti” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2020).

A fost distins cu Premiul Naţional pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinişan” acordat de Asociaţia Română de Istoria Presei (2011) și declarat „Omul anului 2011” şi respectiv 2013, pentru Premiul I obţinut la Secţiunea a X-a „Istorie, cultură şi tradiţii militare”, în cadrul concursului organizat la nivelul Statului Major General.

Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (1992), al Ligii Navale Române (1994), al Comisiei Române de Istorie Militară (1999), al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei din cadrul Academiei Române (2005), al Fundaţiei pentru Realizarea Monumentului Marinarilor Români (vicepreşedinte 2003), al Asociaţiei social-culturale ,,Vasile Tomegea” Boroaia (2006), membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2009), membru fondator și membru în comitetul director, din 2007 și vicepreședinte, din 2018, al Asociaţiei Absolvenţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” – ALUMNI, vicepreședinte al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu” din Frânceşti, jud. Vâlcea (2014), membru al Asociației Ofițerilor de Rezervă din România – filiala Constanța (2016) și membru al Societății de Științe Istorice – filiala Constanța (2019).

Nedelcu Silviu–Constantin (n. 1987), bibliotecar la Biblioteca Academiei Române, în cadrul Serviciului Bibliografie Naţională. Este licenţiat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală (2011), al masteratului din cadrul aceleiaşi facultăţi, specializarea Istorie şi Tradiţie Creştină (2013), şi licenţiat al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, specializarea Ştiinţe ale Informării şi Documentării (2015). A urmat doctoratul în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti (2013-2018), iar în data de 12 noiembrie 2018 a susţinut teza intitulată: Revista „Glasul Bisericii”: studiu critic şi indice bibliografic. Este membru al Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), din anul 2015, şi al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP), din 2016. A publicat mai multe articole şi studii de teologie şi biblioteconomie cu privire la bibliotecile din Imperiul Bizantin, cele ale Bisericii Ortodoxe Române, cenzura presei bisericeşti ortodoxe în timpul regimului comunist, viaţa şi opera Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul ş. a.

Negoiță Valerică Cătălin (n. 26 octombrie 1963, Nămoloasa, jud. Galați) este absolvent al Facultății de Istorie si Filosofie, din cadrul Universității București (1988). A obținut, în anul 2007, titlul de doctor în științe istorice, la Univeristatea „Ștefan cel Mareˮ din Suceava , cu teza Cadrilaterul în timpul administrației românești 1913-1940 – coordonator științific prof.univ.dr. Dumitru Șandru. Jurnalist, scriitor, cadru didactic la Universitatea „Dunărea de Josˮ din Galați – Facultatea de Litere (2000-prezent) și la Universitatea „Danubiusˮ din Galați – Facultatea de Științe ale comunicării, director executiv al Direcției pentru Cultură Galați (2010-prezent), are o experiență de 25 de ani în mass media, activând atât in presa scrisă: cotidiane (locale-regionale: Viața liberă, Imparțial, Orientări; corespondent zonal la Adevărul, Ultimul cuvânt, Ziua, Evenimentul Zilei), cât și în audio-vizual: televiziuni regionale (Express Tv Galați Brăila- 1999-prezent, Tv Galați – 1998-1999), corespondent TVR; radio: PRO Fm Lider Fm. A deținut funcția de șef de departament Politică din cadrul cotidianului Viața liberă. În perioada 1999-2010, a fost director general al postului regional Express tv Galați – Brăila, unde a realizat toată gama de programe de televiziune (talk-show, emisiuni de divertisment, emisiuni sportive, documentare etc.), fiind autorul celui mai longeviv talk-show din regiune: Între oglinzi paralele (18 ani).
Este autorul a cinci volume: Pactul sărutului (2001), Cadrilaterul în timpul administrației românești 1913-1940 (2008), Comunism, iredentism și legionarism în Dobrogea de Sud 1913-1940 (2009), Lumea de-a bușilea (2015), Buletin despre starea Basarabiei (2015) și a coordonat volumele: Presa și cultura în spațiul european (2009, 2010, 2011, 2013), Presa Primului Război Mondial (2014), Mediamorfoze (2015), Mediamorfoze II – Presa minorităților etnice din România (2016).
Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992), membru al Asociației Formatorilor în Jurnalism și Comunicare (2010). A fost distins cu următoarele premii: Premiul pentru eseu acordat de Uniunea Scriitorilor din România (2009), Ordinul Jurnalistic pentru întreaga activitate- acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști (2000), Premiul „Petrache Poenaru” pentru emisiuni de analiză politică acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști (1999), Mențiune pentru talk-show politic la Festivalul de Televiziune Tele Vest Timișoara (1999), Premiul „Brunea-Fox” al Uniunii Ziariștilor Profesioniști pentru editorial (1993).

Orian Georgeta (n. 1974) este conferenţiar universitar dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, România, Facultatea de Istorie şi Filologie, Departamentul de Filologie. În 2007, a obținut titlul de doctor în filologie, cu o teză despre Vintilă Horia, în contextul literaturii exilului românesc. Este inițiator al unor cursuri şi seminarii de literatură română interbelică şi postbelică, literatura exilului, etnologie şi folclor. Membră a Centrului de Cercetări Filologice şi Dialog Multicultural. Membră a Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (ALGCR) şi a Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP).

Volume de autor: Vintilă Horia – privire monografică (Alba Iulia, 2000), Vintilă Horia, un scriitor contra timpului său (Cluj-Napoca, 2008); volume colective: Dicţionarul personajelor din teatrul lui I. L. Caragiale (coord. Constantin Cubleşan; Cluj-Napoca, 2002, 2012²), Dicţionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (coord. Constantin Cubleşan; Cluj-Napoca, 2005); Presa românească şi ideea naţională. Dicţionar, antologie, studiu, dosar critic (coord. Mircea Popa; Alba Iulia, 2006); volume coordonate: Emilia Ivancu, Tomasz Klimkowski, Georgeta Orian (coordonatori), Fascinantul interbelic. Idei, oameni, cărţi, 2011, 2015²; articole, studii critice şi recenzii în volume colective şi în periodice culturale şi ştiinţifice din România şi din afara ei.

Domenii de interes şi cercetare: literatură şi presă, istorie şi critică literară, istoria mentalităţilor, literatura exilului românesc etc.

Pațilea Petrica (n. 17 martie 1977) este absolventă a Facultății de Litere, Istorie şi Teologie, din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi, iar în anul 2013 a obținut titlul de doctor în filologie cu lucrarea Scriitorul-jurnalist în prime time. Cristian Tudor Popescu şi Mircea Dinescu, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi – Şcoala Doctorală de Ştiinţe Socio-Umane. Din 2010, este specialist în relaţii publice şi comunicare, conform diplomei obținute la  Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Institutul de Studii pentru Ordine Publică.

Începând cu anul 1999, a ocupat funcția de redactor/reporter la mai multe instituții de presă din Galați și Brăila: Imparțial, Dominus, Ziarul de Brăila, Adevărul, Viața liberă, iar în perioada 2007-2008 a fost reporter colaborator pentru Discovery Channel  şi  Fox Television Studios. Din 2008, este purtător de cuvânt al Instituției Prefectului Județului Galați, iar din 2015 este lector la Departamentul de Literatură, Lingvistică și Jurnalism, din cadrul Facultății de Litere – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Pârvulescu Ioana (n. 10 ianuarie 1960, Braşov) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-franceză, în 1983. Între 1983-1990 a fost profesoară navetistă, asemenea multor colegi de generaţie. Între 1990-1993 a fost redactor la Editura Litera din București. Din 1993 până în 2010, este redactor la săptămânalul România literară, responsabil cu secțiunea de critică literară. Asistent (1996-2000), lector (2000-2004); conferențiar universitar (din octombrie 2004) la Departamentul de Studii Literare al Facultății de Litere din București.
Doctor în filologie, în 1999, cu teza Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române.
La Editura Humanitas, a coordonat colecția „Cartea de pe noptieră” și este realizatoarea antologiilor Eternul feminin, Eternul masculin,Şerban Foarţă, Emil Brumaru etc. din „Cartea-borcan”.
Ca redactor la săptămânalul România literară, deţine rubrici permanente, din 1993 până în 2010: Cronica literară, Premiile literare,Alfabetul doamnelor (istoria personajului literar feminin în literatura română), Alfabetul domnilor (istoria personajului literar masculin),Revista revistelor interbelice, Cronica optimistei/pesimistei (tablete literare) și articole, interviuri, traduceri în afara acestor rubrici. Colaborări cu articole la principalele reviste culturale din România.
Principalele titluri publicate: Lenevind într-un ochi (1990); Alfabetul doamnelor (1999); Prejudecăți literare (1999); Întoarcere în Bucureștiul interbelic (2003, ediţia a doua în 2006); În intimitatea secolului 19 (2005); În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale (2006, ediţie adăugită în 2007); Întoarcere în secolul 21 (2009); Viața începe vineri (roman, 2009); Cartea întrebărilor (2010); Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale (2011); Viitorul începe luni (roman, 2012).
Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann/ Călătorul heruvimic, poezie, ediție bilingvă, cu aparat critic de specialitate (1999); Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați (2002), Rainer Maria Rilke, Îngerul păzitor (2007).
A scris prefeţe sau postfeţe la numeroase volume între care unele semnate de: Costache Olǎreanu, Gellu Naum, Iacob Negruzzi, Ovid S. Crohmălniceanu. Coautor la manualele de limba și literatura română (clasele IX-XII), apărute la Editura Humanitas Educațional.
Realizatoarea antologiilor De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii (2006) şi Intelectuali la craţiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete (2012). Are contribuţii (proză, eseu) în numeroase volume colective.
Este membru în Uniunea Scriitorilor din România, din 1999; membru în AICL (Asociația Internațională a Criticilor Literari); membru în RSGI (Regensburger Schriftstellergruppe International); membru fondator al Societății de Comparatistică din România.
Premii: Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1999, pentru Alfabetul doamnelor (1999) ; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru critică literară şi eseu, pe 2005; Premiul „Cea mai râvnită carte a Târgului Gaudeamus – Premiul jurnaliştilor şi Premiul „Cartea anului-2005”, acordat de UNPR, pentru În intimitatea secolului 19.
Premiul Radio România Cultural, pentru Cartea întrebărilor, 2011. (Ilie Rad)

RALUCA PETRE este conferențiar universitar doctor în științele comunicării la Universitatea „Ovidius” din Constanța din anul 2015. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București în 2001. A obținut diploma de master la Central European University SOCI’ 2002 și doctoratul în sociologie la Graduate School for Social Research, Varșovia în 2010. În 2012 a câștigat proiectul de cercetare postdoctorală PNIIPD evaluat în competiție internațională cu titlul The transformation of the Field of Mass Cultural Production in Romania after 1989; the teen magazines. 

Predă cursurile: Introducere în sistemul mass-media, Tehnici de colectare, Politici media și reglementare, Comunicare și relații publice, Metodologia cercetării în științele sociale, Gândire critică și societatea, Cultură antreprenorială și comunicare la Specializarea Jurnalism, nivel licență precum și cursurile Introducere în comunicare și relații publice și Teorii și metode în comunicare la masteratul Relații publice și dezvoltare interculturală, Universitatea „Ovidius” din Constanța. Domeniile sale de interes științific sunt: sociologia mass-media, sisteme media publice și producție creativă. A publicat peste 20 de articole științifice în Franța, Germania, Polonia și România, este co-autor a două volume și autoare a două cărți de specialitate: Journalism in Times of Major Changes; critical perspectives. Tritonic, București, 2012 și Managementul informației în media. Tritonic, București, 2019.

Adresa de contact: rpetre@univ-ovidius.ro 

https://univ-ovidius.academia.edu/RalucaPetre

 

Petrescu Ion-Gheorghe (n. la 2 noiembrie 1951, Bucureşti). Pseudonime literare Radu Petrescu şi Radu Petrescu-Muscel. Studii liceale la Bucureşti, apoi absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1976). Traducător în/din limba engleză autorizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (1979) şi de Ministerul Justiţiei (1996, reautorizat în 2008).
A tradus următoarele volume şi ghiduri turistice: Ziduri misterioase, de Susan Howatch (1994); Sfidare, de Barbara Cartland (1994); Amanta, de Amanda Quick (1995); Inimă neagră, I-II, de Eric Van Lustbader (1995); Tourist Guide, Hotels, Restaurants, Wines Romania (House of Guides, 2002).
A contribuit cu studii şi comunicări ştiinţifice în: colecţia de volume anuale Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente, vol. VIII (2009);Argesis. Studii şi comunicări, Muzeul Judeţean Argeş, vol. XIX, seria Istorie (2010), Revista de istorie a Muscelului. Studii şi comunicări, Muzeul Câmpulung-Muscel, vol. XII (2011); Librăria. Studii şi cercetări de bibliologie, Biblioteca Judeţeană Mureş, Anuar 10 (2011).
A publicat peste 60 de articole în revistele: Biserica Ortodoxă Română, Forţele Terestre (Statul Major al Forţelor Terestre), Historia, Istorie şi civilizaţie, Biblioteca Bucureştilor, Lumea credinţei, Magazin istoric, Memoria (revista gândirii arestate), Rost, Tribuna economică (Bucureşti), Credinţa străbună, Dacoromania (Alba-Iulia), Arca (Arad), Revista Română de Istorie a Presei (Cluj), Argeşul Ortodox, Curtea de la Argeş (Curtea de Argeş), Ardealul literar (Hunedoara), Argeş, Orizont XXI(Piteşti), Familia (Oradea), Renaşterea (Cluj), Convorbiri literare (Iaşi), Atitudini (M-rea Petru Vodă, Neamţ), Cenaclul de la Păltiniş (Sibiu), Impact literar, Singur (Târgovişte), Portal-măiastra (Tg. Jiu), Contrafort, Destin Românesc (Chişinău) ş.a.; revistele on-line Agora (Stuttgart, Germania) şi Neamul Românesc; în periodicele: Cotidianul, Lumina, România liberă (Bucureşti); Actualitatea musceleană, Evenimentul muscelean, Realitatea musceleană, Timpul muscelenilor, Ziarul de Muscel (Câmpulung), Argeşul (suplimentul literar “Săgetătorul”), Jurnalul de Argeş (Piteşti); Crişana (Oradea); Mesagerul hunedorean, Servus (Hunedoara), Universul dâmboviţean (Târgovişte), Ziarul de Mureş (Tg. Mureş), Lumina (ediţia de Transilvania, Sibiu), Jurnalul de Chişinău ş.a.
A iniţiat şi organizat comemorarea a 125 de ani de la naşterea preotului-profesor Gheorghe Cotenescu şi a 80 de ani de la moartea preotului Nicolae Mănescu, clerici participanţi la organizaţia de rezistenţă anticomunistă “Haiducii Muscelului” condusă de colonelul Gheorghe Arsenescu şi fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu (Câmpulung, 15.10.2011), eveniment reflectat de televiziuni din Piteşti şi Câmpulung şi de publicaţii din Piteşti, Câmpulung, Târgovişte şi Bucureşti.
Este membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (2012) şi al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (2011).
Referinţe critice: În volume: Enciclopedia Argeşului şi Muscelului, vol. III (lit. L-P, în curs de definitivare). În reviste: Viaţa medicală, dr. Mihail Mihailide, Morală, credinţă, păstrarea şi respectarea trecutului istoric, nr. 9 (1155), martie 2012. (Adriana Solovei)

Petric Gabriel (n. la 15 octombrie 1956, Deva, jud. Hunedoara). Studii liceale la Orăştie, apoi absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Doctorand în filologie, profesor la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” – Orăştie. Fondator al publicaţiei „Revista Orăştiei” (serie nouă). A publicat numeroase eseuri în revistele Echinox, Vatra, Familia, Discobolul, Cafeneaua literară, Semne ş.a. Studii de organologie au apărut în Guitar International, American Lutherie, Musikblatt, Galpin Society Journal.
Volume tipărite: Manual de chitară, 1993; Tragicul şi creştinismul. Pe firul cugetării critice şi teologice româneşti, 2005; Jarul din zăpada sclipitoare. Revederi cu Noica, 2009.
Referinţe critice. În volume: Maria Razba, Personalităţi hunedorene. Dicţionar, 2004, p.423; Horea Poenar (coord.), Dicţionar Echinox A-Z, pp. 331-333; Ovidiu Pecican, Mituri publice. Mitologii cotidiene, 2010, pp. 231-239. (Bianca Dumitru)

Popescu Georgiana (n. la 10 august 1981, Piteşti, jud. Argeş). Studii liceale la Piteşti, apoi absolventă a Facultăţii de Jurnalism Bucureşti şi a Facultăţii de Administraţie Publică din cadrul Universităţii Piteşti. Mastere în administraţie europeană şi management politic, doctor în filologie din 2011 cu tema Istoricul presei culturale argeşene, cadru didactic la Universitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane din 2004. Redactor-şef al publicaţiei Juventus studenţesc, bogată experienţă în presa argeşeană, consilier parlamentar între 2004-2007, asistent local Parlamentul European din 2007, actualmente prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti. Volume personale: Mass-media şi corupţia (2008), Comunicarea non-verbală în societatea actuală(2009), Femeia-lider în viaţa politică internaţională (2011), Politică şi imagine în problema imigraţiei române (2011), Istoricul presei culturale argeşene (2011), Relaţii publice şi comunicare (2011).
A semnat articole ştiinţifice pe teme diverse: motivarea angajaţilor din instituţiile media, politicile de personal, comunicarea politică, istoria presei argeşene, strategii editoriale, feminismul în politică, dinamica redacţională şi new-media. (Bianca Dumitru)

Virginia Popović (n. 8 iunie 1975, Seleuș, Banatul sârbesc, Republica Serbia), profesor la Facultatea de Filozofie, Universitatea din Novi Sad.  A absolvit Liceul ”Borislv Petrov Braca” din Vârșeț, Serbia, în limba română, apoi Facultatea de Filozofie din Novi Sad, Catedra de limba și literatura română (2000). În anul 2008 a obțint diploma de master (2008) și apoi de doctor în filologie (2012) la Facultatea de Filozofie din Novi Sad. Între 2001-2002 și 2018 până în prezent este angajată și la Universitatea de Învățători din Belgrad, despărțământul în limba română la Vârșeț, unde ține cursuri din limba și literatura română. Din anul 2003 este angajată la Facultatea de Filosofie, Departamentul de Limba și Literatura Română din Novi Sad, iar din 2017 este conferențiar universitar la aceeași facultate unde ține cursurile de literatură română veche, literatura română a secolului XIX, literatura română a secolului XX. 

Scrieri: Pavel Gătăianţu. Contribuţii la monografie [monografie], Novi Sad, Editura InedCo, 2004; Literatura de limba română în Serbia şi antropologia culturală [carte de critică], Cluj-Novi Sad, Risoprint-Fond Europa, 2012; Opinii şi reflecţii.Studii asupra liricii românești din Voivodina [monografie], Panciova, Editura Libertatea, 2013; Poesis şi mathesis în poezia lui Ion Barbu [monografie], Zrenianin, Editura ICRV, 2013; Virginia Popović, Ivana Janjić, Cultura (a)română din Serbia în context european, Arad, Editura Gutenberg Univers, 2015, ; Opinii şi reflecţii. Proza românească din Voivodina [monografie], Panciova, Editura Libertatea, 2016; Costa Roșu – Opera. Reper în definirea valorilor identitare [antologie], 2021, Zrenanin, Editura ICRV, Timișoara: Editura David Press Print.

Membru în comisia de redactare și evaluare a testelor pentru  Olimpiada de limba română pentru elevii școlii primare (din 2004). Face parte din Consiliul Științific al revistei trimestriale „Studii de Știință și Cultură”, editată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Președinte al comisiei pentru susţinerea examenului pentru autorizaţia de practicare a activităţii (licenţă) pentru profesori, educatori şi colaboratorii de specialitate (organizator: Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale, din 2015); Membru în Comisia de scriere a standardelor de competență de bază a disciplinei Limba Română pentru școala elementară și licee (Institutul pentru Evaluarea Calităţii Învăţământului şi Educaţiei, 2017/2018); Autorul Programelor școlare pentru disciplinele Limba română și Limba română cu elemente ale culturii naționale pentru clasa a IV-a a Școlii Elementare, Republica Serbia. Este autor al programului de formare (pentru cadrele didactice care predau în limba română în Serbia):  Consolidarea competențelor lingvistice ale profesorilor care predau în limbile minorităților naționale, în organizarea Institutului de Pedagogie al Voivodinei și Institutul pentru  promovarea Educației și Instrucției al Voivodinei. Programul de formare este realizat cu sprijinul specialiștilor de la Ministerul de Educație, Știință și dezvoltare Tehnologică și a Centrului pentru Pedagogie Interactivă, Belgrad (2020). Membru în comisia de verificare a autenticității actelor Adunării Provinciei Autonome din Voivodina (în 2021)

Participă la schimbul de experiențe prin programul de mobilitate Eramsus+, la universitățile din România. Lista de lucrări numără 6 cărți în care cercetează literatura română din Voivodina în context general românesc și european. Este colaborator și membru în colegii ştiinţifice şi colective de redacţie ale unor publicaţii recunoscute, a participat la numeroase manifestări ştiinţifice internaţionale şi a publicat un număr însemnat de articole şi recenzii în reviste de specialitate indexate în baze de date internaționale. Se ocupă cu traduceri literare și specializate.

M e m b r u în Consiliul de Administrație al Institutului de Cultură al Voivodinei, membru al Societăţii Scriitorilor din Voivodina, Asociaţiei de Lingvistică Aplicată din Serbia, Societății Române de Etnografie şi Folclor din Voivodina, Societății de Limba Română din Voivodina; Grupul de Cercetări Multidisciplinare și de Istoria Științei, din cadrul Academiei Române.

Rad Doina (n. 22 martie 1955, Cluj) este profesor titular de limba şi literatura română la Şcoala „Ion Creangă” (din 1980 până în prezent) din Cluj-Napoca. Între 1991-1999, profesoară de limba spaniolă la Liceul “Nicolae Bălcescu” şi cadru didactic asociat la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicǎrii din Cluj-Napoca, Departamentul de Jurnalistică (1999-2003).
Absolventǎ a Facultǎţii de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-spaniolă (licenţa în 1980, cu lucrarea Poetica lui Lucian Blaga, cond. şt.: prof .univ. dr. Mircea Zaciu). Doctor în ştiinţe filologice, cu distincţia Cum laudae, cu monografia Eta Boeriu (cond. şt.: prof. univ. dr. Vasile Fanache), lucrare care va fi publicatǎ în 2005 (Premiul pentru debut al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România).
În 1992, a beneficiat de o bursă de perfecţionare acordată de Ministerul Învăţământului şi Ambasada Spaniei în România, la Universitatea din Alcalá de Henares. A susţinut conferinţe la universitǎţi din Viena, Sankt Petersburg, Valencia şi Helsinki. Secretar de redacţie al revistei Excelsior (1992-2006).
Este autoarea volumelor Eta Boeriu (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005), Viaţa ca rescriere.Cella Serghi (Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010), Dintre oglinzi paralele (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2012).
Colaborǎri la ziare şi reviste locale (Făclia, Adevărul de Cluj, Vatra româneascǎ, Perspective etc.) sau la reviste de largă circulaţie (Tribuna, Excelsior, Limba şi literatura română, Reporter, Al cincilea anotimp, Studia Universitatis “Babeş-Bolyai”, seria Ephemerides, Jurnalul naţional). Colaborǎri la mai multe volume colective:Pro didactica (1981-1982; 1986; 1986-1987); Interviuri cu Cella Serghi (2005); Secvenţe din istoria presei româneşti (coordonator Ilie Rad, 2006); Forme ale manipulării opiniei publice (coord. Ilie Rad, 2008) etc. Traduceri din limbile francezǎ şi spaniolǎ.
Membru stagiar al Uniunii Scritorilor din România şi mmebru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei. (Bianca Dumitru)

Rad Ilie (n. la 18 februarie 1955, Nandra/ Luduş, jud. Mureş) este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Doctor în filologie (1998), profesor (din 2003) la Catedra de Jurnalism a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Şef al Catedrei de Jurnalism (2001-2007; cancelar al facultǎţii: 1996-2000; 2007 – prezent). Conducǎtor de doctorat (din 2009). A îngrijit şi prefaţat ediţia Horia Bottea, Game şi pendulãri(1980). Colaborator, cu peste o sută de articole, la monumentalul Dicţionar al scriitorilor români (coordonat de M. Zaciu, M. Papahagi şi A. Sasu, vol. I-IV, 2001-2005), la Dicţionarul esenţial al literaturii române (2001), la Dicţionarul general al literaturii române (vol. I-V, 2004-2009), la Encyclopedia of the World’s Minorities (SUA, 2005, cu un eseu despre România), la Encyclopedia of the Developing World (SUA, 2005, cu un eseu despre Republica Moldova.
A tipãrit urmãtoarele volume: Peregrin prin Europa. File de jurnal: Viena, Praga, Varşovia, Budapesta. Cuvânt înainte de Constantin Ciopraga, membru al Academiei Române (1998); Memorialistica de rãzboi în cultura românã (1999); Stilisticã şi mass-media. Prefaţã de prof. univ. dr. G. Gruiţã (1999); Aron Pumnul. Prefaţã de V. Fanache (2002); La un ceai cu Ştrefan J. Fay (2003); Geo Bogza. Rânduri către tineri scriitori ardeleni. (Scrisori şi telegrame trimise de Geo Bogza lui Teofil Răchiţeanu, Ilie Rad şi Viorel Mureşan, în anii 1973-1991). O carte gândită şi realizată de Ilie Rad (2003); De la Moscova la New York. Note de drum din Federaţia Rusă şi fragmente de jurnal american. Prefaţă de Mircea Popa (2005); Cum se scrie un text ştiinţific, Editura Polirom, Iaşi, 2008; Incursiuni în istoria presei româenşti, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009; De amicitia. Scrisori de la Ştefan J. Fay, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009. A iniţiat şi organizat (în colaborare cu colegii de catedrǎ) şapte simpozioane naţionale de jurnalism, unele cu participare internaţională, ale căror lucrări le-a editat şi/sau prefaţat: Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan (2003); Schimbări în Europa, schimbări în mass-media (2004); Jurnalismul cultural în actualitate (2005), Secvenţe din istoria presei româneşti (2007); Stil şi limbaj în mass-media din România (2007), Forme ale manipulării opiniei publice (2007); Limba de lemn în presǎ – ieri şi azi (2008); Jurnalismul românesc din exil şi diaspora (2009); Documentarea în jurnalism (2010);Cenzura în presǎ (2011); Obiectivitatea în jurnalism (2012).. Alte ediţii: Edgar Papu, Interviuri (în colab., 2005); Cella Serghi, Interviuri (în colab., 2005); Constantin Ciopraga, Interviuri (în colab.), Ion Lǎncǎnjan, Interviuri (în colab.).
Este preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei, membru al Uniunii Scriitorilor, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, membru al Asociaţiei Române de Literaturǎ Comparatǎ, membru corespondent al Academiei Româno-Americane etc. (Bianca Dumitru)

Pr. Runcan Nechita (n. 23 iulie 1956) este absolvent al Facultății de Teologie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (1983) și al Facultății de Teologie din cadrul Universității din București (1993). A urmat cursurile de doctorat în teologie, la Facultatea de Teologie – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (1985 – 1988) și cursurile de doctorat în istorie, în cadrul Catedrei de Istorie Modernă şi Contemporană a României a Facultăţii de Istorie din Universitatea “Ovidius” din Constanţa, în 2003 obținând titlul de doctor, cu lucrarea Relaţiile României cu Vaticanul în perioada interbelică.

În perioada 1983-1988, a fost preot paroh la Parohia Ortodoxă Română Hăghig (Covasna), iar, între 1988-1990, preot paroh la Parohia Ortodoxă Eforie Sud (Constanţa). Din 1991, este preot la Parohia Sfântul Ioan Botezătorul, din municipiul Constanţa. În perioada 1990-1992, a ocupat funcția de consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, iar 1992 a început cariera universitară la Facultatea de Teologie, din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, având titlul de profesor doctor. Între 2014-2017, a fost director al Şcolii Doctorale  de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidus” din Constanţa.

Este autor al volumelor: Doamne,Ţie Îţi aducem… (Studiu introductiv: Poezia religioasă vorbire cu Dumnezeu şi despre Dumnezeu, la care se adaugă o Antologie a poeziei religioase după presa dobrogeană dintre anii 1900-1950) – 1994; Sfântul Andrei, apostol al lui Iisus Hristos, la români – 1994; Cuvinte de învăţătură creştină – 1996; Premise istorice ale acţiunii catolicismului în România interbelică – 1998; Vaticanului cu România, Consideraţii istorico-juridice – 2000; Dobrogea, vatră a creştinismului românesc –2001; Două milenii de viaţă creştină neîntreruptă în Dobrogea – 2003; Implicaţii politico-religioase ale Concordatului României cu Vaticanul – 2003; Studii de teologie istorică şi patristică – vol. I- 2005, vol. II-2006, vol. III- 2008, vol. IV – 2010, vol. V – 2011, vol. VI – 2013, vol. VII – 2014; Valenţe universale ale creştinismului dobrogean în primele şase secole – 2006; Reflecţii teologice şi consemnări istorice în presa dobrogeană – 2007; Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică la Dunăre şi Mare din primele şase secole creştine, Consideraţii istorice şi teologice – 2007; România interbelică în diplomaţia religioasă a Vaticanului – 2008.

Este membru în Comisia  de specialitate pe domeniul Teologie a Consiliului Naţional de  Atestare a  Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, membru al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, membru fondator al Centrului de Studii interculturale (Centre of Cross-Cultural Studies) româno-american din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, membru fondator  al Centrului de cercetări teologice, interculturale şi ecumenice „Sfântul Ioan Cassian” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Constanţa și membru fondator al Centrului de Studii şi Cercetări ale Istoriei şi Civilizaţiei Zonei Mării Negre (secolele XIX-XXI).

A primit distincţia Crucea patriarhală din partea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist (1997), medalia jubiliară Sfântul Apostol Andrei – două milenii de viaţă creştină la români, oferită de Arhiepiscopia Tomisului – Constanţa (1998) și disticţia Crucea Sfântului Apostol Andrei, din partea IPS Dr. Teodosie Petrescu, pentru activitatea didactică şi pastoral-misonară desfăşurată în Universitatea „Ovidius” din Constanța şi în Arhiepiscopia Tomisului (2016).

Rusu-Păsărin Gabriela (20 octombrie 1956) este conferenţiar la Universitatea din Craiova şi la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti. Din 1990 lucreazǎ la Radio m”Oltenia” Craiova, post regional al Societǎţii Române de Radiodifuziune, ca redactor, publicist comentator, redactor-şef, realizator-coordonator. Este doctor în ştiinţe filologice, din 1993. În perioada 1996-2000 a fost Rector al Universitǎţii Radio, formǎ specificǎ de perfecţionare în cadrul Societǎţii Române de Radiodifuziune, Departamentul Studiourilor Teritoriale şi Locale. Din anul 2002 susţine urmǎtoarele cursuri: Teoria şi practica presei; Comunicare audiovizualǎ; Istoria presei; Comunicare şi persuasiune; Istoria publicitǎţii; Agenţii de publicitate; Imagine personalǎ prin mass-media; Paradigmele comunicǎrii de masǎ; Comunicare politicǎ etc. A publicat trei volume de interviuri, suporturi pentru tehnica interviului: Dizidenţǎ sau rezistenţǎ prin culturǎ. Dialoguri incomode (1993); Portrete în oglinzi paralele (1997); Portrete în aquaforte (2003), care a primit Premiul „Geo Bogza”, acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2002) şi Diploma de Excelenţǎ a Uniunii Ziariştilor Profesionişti (2004), la care se adaugǎ lucrarea Curs de comunicare audiovizualǎ (2005), Prolegomene la o istorie a mass-media (2006). A mai publicat: Fantasticul. Receptare şi receptivitate (1993); Flori de gheaţǎ, eseuri şi studii de etnografie şi folclor (2005), pentru care a fost distinsǎ cu Premiul „Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa”, acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2004); Marin Sorescu: Imagini. Ethos. Evocări. Cuvânt introductiv de George Sorescu. Traducere în limba englezǎ: Andreea Bratu. Traducere în limba francezǎ: Dana Dinca (2007); Revalorizarea contemporană a troiţelor în regiunea Oltenia şi în context multietnic – Timoc și Voivodina (Carte cu DVD, în colab. cu Nicolae Panea, Cornel Bălosu, Gabriela Boangiu, Vasile Buz), 2009. I s-au decernat numeroase distincţii: Premiul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, pentru activitatea publicisticǎ de excepţie (1992, 1998, 2004); Premiul „Provocare jurnalisticǎ pentru profesionişii radio”, acordat de Societtaea Românǎ de Radiodifuziune (1998); Premiul Canalului Radio România Cultural pentru mijloace moderne de expresie (1999); Ordinul Ziariştilor, clasa a II-a etc. Coaboreazǎ la numeroase reviste academice şi de culturǎ, la unele (Scrisul românesc) având rubrici permanente. A obţinut burse de studiu în Italia, Franţa şi Spania. (Ilie Rad)

Elsa Stavro s-a născut în Tirana, Albania, pe 25 aprilie 1976.
Pentru ea, literatura și istoria sunt interconectate în mod natural, fiind o parte importantă a formării sale academice. Cu două volume de versuri publicate în Albania (1996 și 2012), este inclusă în Antologia Poeziei Contemporane Albaneze în Suedia. Doctorand în Istorie la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Elsa Stavro este autoarea unor articole științifice apărute în publicații universitare din România, Ucraina și Republica Moldova.
Licențiată în psihologie, cu un master în Administrație Publică și Integrare Europeană, ea are o specializare în Relațiile Rusia-UE de la Universitatea din Tartu, Estonia.

Teodorescu Bianca (n. 12.04.1991) este absolventă a Facultății de Litere, Comunicare și Relații publice, din cadrul Universității din Craiova. În perioada 2013-2015, a urmat cursurile de masterat Paradigme ale comunicării organizaționale, iar din 2015 este doctorand în filologie al Facultății de Litere, din cadrul Universității din Craiova.  

Este unic autor al volumului Communication’s Infusion in Organizational Culture and Behavior (Germania, 2015) și co-autor al volumului Uncertainty Communication Solution in Neutrosophic Key (Belgia, 2015). A publicat peste 20 de articole în reviste de specialitate, printre care: Public Relations Campaign in the Internet Era, Celebration in the vision of Bronislaw Malinowski, Uncertainty Communication Solution in Neutrosophic Key, Three Metaphors for Liminality of the Political Party Concept.

Tocia/Banafă Mariana – (n. 30.03.1978, loc. Medgidia, jud. Constanţa) – a studiat la liceul „George Călinescu” din Constanţa, secţia bilingvă franceză (1993-1997). Din 2002, este licenţiată în Jurnalism, profilul Ştiinţele Comunicării, Specializarea Presă Scrisă, la „Universitatea de Vest” din Timişoara. A absolvit, în 2001, „Şcoala Superioară de Jurnalism” din Bucureşti. În 2004, a absolvit Masterul in Studii de Românistică la Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” Constanţa. Din 2007, este asistent universitar la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Litere, Specializarea Jurnalism. Doctor în filologie, din aprilie 2012, cu teza „Pragmatica discursului politic în presa scrisă locală”. Din 2007, este membru al Asociaţiei Române de Istoria Presei si al Asociaţiei Formatorilor în Jurnalism şi Comunicare din Bucureşti.
A absolvit cursurile modulului “Jean Monnet. Le dialogue entre les cultures et l’identite europeenne” – Ref. 07/0131, la Univ. “Ovidius” Constanţa, în anul universitar 2007-2008. Membru in proiectul de cercetare „Actual şi viitor în armonia relaţiilor interetnice din sud-estul României”, cercetare finanţată de Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului Romaniei, Constanţa. A participant la Conferinţa Naţională „Actual şi viitor în armonia relaţiilor interetnice din sud-estul Romaniei”, Constanţa, decembrie 2007. A participat şi a organizat Colocviul Naţional dedicat zilei Libertaţii Presei, cu lucrarea „Sursele şi pericolul dezinformarii în mass-media”, Constanţa, mai 2007, Universitatea „Ovidius” Constanţa.
Lista de lucrări: Acţiune şi persuasiune în actele de limbaj politic din presa locală, în Mass-media, limbaj, cultură şi acces la realitate, 2009, volum coord. de Ana Maria Munteanu şi Aida Todi, Constanţa, Editura Universitară; Mitul feminin în publicitatea politică, în Cultura şi presa în spaţiul European, Conferinţa internaţională de la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, Facultatea de Litere, 2008, coord. Mihaela Cîrnu, Nicoleta Crângaşu, Catălin Negoiţă, Bucureşt. (Adriana Solovei).

Tudor Raluca (n. 06.07.1965)

EXPERIENȚA PROFESIONALĂ

17.02.2017 – prezent     Universitatea Hyperion , Facultatea de Jurnalism, Calea Călăraşilor, nr. 169, Bucureşti; Lector la Facultatea de Jurnalism

octombrie 2017 – februarie 2017     Universitatea Hyperion , Facultatea de Jurnalism, Calea Călăraşilor, nr. 169, Bucureşti; Lector asociat la Facultatea de Jurnalism

1996 – prezent     Televiziunea Română, Calea Dorobati, nr. 191; Jurnalist (S), producător, realizator, moderator, redactor la emisiuni pentru TVR 1, TVR 2, TVR Cultural, TVR Internațional

septembrie 1995 – 1996     TEHNOSAT GIURGIU – televiziune locală

August  2014 –  augist 2015    Revista  de cultură „Curtea de la Argeş”,director fondator: ac.ademician George Păun; Redactor de rubrică „Nevoia de românism”, realizator: Nicolae Melinescu

1996 – 2003

Asociaţia de Artă Uşi deschise – Open Doors – Concursul internaţional de artă pentru copii şi tineret Open Doors

Comunicare, relaţii publice, mass media

Octombrie 2012 – 2014     SNSPA,  Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice; lector asociat seminarul de Teoria Comunicării, coordonator conf. univ. dr. Irina Stănciugelu

1983 – 1988    Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Tehnologie Chimică, Secţia Organică

2003 – 2005

16 feb. – 18 iun. 2004     Curs de franceză limbă străină nivel Experimentat C2 la Université de Liège, Institut Supérieur des Langues Vivantes ; Département de Français

Mobilitate Erasmus la Université de Liège ; Faculté Philosophie et Lettres ; Département Information Communication

SNSPA – Diploma de master în specializarea comunicare audio – video.

EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Oct. 2009 – 28.02.2013

23-28 august 2010     Școala doctorală de vară francofonă în Științele Comunicării și Informației – 23-28 august 2010 Solaize – Lyon, Franța.  Susţinerea proiectului de cercetare şi publicarea în revista şcolii  doctorale

2011     Am făcut parte din echipa de scriere a proiectului:PN-II-ID-PCE-2011-3-0780 / coordonator Irina Stanciugelu/ National University of Political and Administrative Studies// titlu – Communication science for science communication// SH2 Institutions, values, beliefs and behavior: sociology, social anthropology, political science, law, communication, social studies of science and technology

15 oct. 2010 – 15 iul. 2011     Cercetare doctorală la  Institute Français de Presse – CARISM – l’Université Panthéon – Assas (Sorbone II)

Diplomă de doctor în ştiinţe ale comunicării

Școala Doctorală în Științele Comunicării la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti

DISTINCȚII

2004     Diplomă de excelenţă pentru portret cinematografic, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

Selecție la ROMA ART DOC FEST – Festival di Palazzo Venezia,  documentarul „ART NOUVEAU – Oradea 1900„, producător şi scenarist: Raluca Tudor, regia: Oltea Gârţoman

2005     Diplomă Nominalizare la Secţiunea televiziune, talk-show , Premiile Clubului Român de Presă

2006     Diplomă Nominalizare la Premiul pentru jurnalism cultural , Premiile Clubului Român de Presă

Diplomă de Selecţie,  Festivalul International ETNO – ECO – FOLK – FILM

2007     Diplomă de Selecţie,  Festivalul International ETNO – ECO – FOLK – FILM

Emisiuni de autor sau în colaborare realizate la TEHNOSAT – GIURGIU 

1995 – 1996

„Pictorul Tătărescu  la Giurgiu” , documentar difuzat de televiziunea locală Giurgiu, realizator: Raluca Tudor, imagine şi montaj: Alfred Schupler

„Bani şi blazon – Simpozionul Naţional de Heraldică şi numismatică. Giurgiu 2005” documentar difuzat de televiziunea locală Giurgiu, realizator: Raluca Tudor

„Călugăreni 500” – reportaj, realizator: Raluca Tudor

„Epoca de piatră. Şantierul arheologic Giurgiu – Malu Roşu”  – documentar, consilier ştiinţific: dr. Puiu Alexandrescu – arheolog, realizator: Raluca Tudor

„Frumoşi şi visători. Cultura Boian” – documentar, consilier ştiinţific: dr. Puiu Alexandrescu – arheolog, realizator: Raluca Tudor

„Cetatea Giurgiu” – documentar, consilier ştiinţific: Dan Căpăţînă – arheolog, realizator: Raluca Tudor

„Paideuma” – Televiziunea locală TEHNOSAT – Giurgiu – magazin cultural săptămânal, realizator: Raluca Tudor

„Telejurnal local” – reporter de teren, editor coordonator

Emisiuni de autor sau în colaborare realizate la TVR

1996

„Cioburi şi oglinzi” – documentar, realizator: Raluca Tudor, regia şi imaginea: Traian Rocşoreanu, consultanţi de specialitate: dr. Irina Nicolau – antropolog, Horia Bernea

„Chipul cuvintelor” – documentar, realizator: Raluca Tudor, imagine: Florin Ioniţă, montaj: Stela Nacu

„Ghid legislativ, notarial, imobiliar” – magazin informativ despre legislaţia română în aspectele interesante pentru românii de pretutindeni, realizator

1997

„Cap de bour – Tinereţe fără bătrâneţe” – documentar difuzat de TVR Internațional, realizator: Raluca Tudor, regizor artistic: Cecilia Melinescu, imagine: Traian Rocşoreanu, montaj: Doina Zaharia, consultant de specialitate: Mircea Stoian – conservatorul de timbre al României

„Obsesiile românului” – reportaje despre viaţa de zi cu zi în tranziţie, realizator

„Shopping în România” – serie de reportaje, corealizator

1998

„Avocat din oficiu” / „Avocatul dumneavoastră”  – talk-show în direct difuzat de TVR Internațional, redactor, realizator

„Uşi deschise pentru românii de pretutindeni” – magazin informativ difuzat de TVR Internațional despre modalităţile de comunicare cu românii de peste hotare, realizator

„Primului Forum al Românilor de Pretutindeni” – serie de 3 reportaje difuzate de TVR Internațional, realizatorare : Raluca Tudor, Roxana Mocanu

1999

Lentila de contact, talk-show în direct difuzat de TVR 2, redactor

2000 – 2002

„Feminin” panel – show  în direct, difuzat de TVR 1, redactor

„Turnul de control” emisiune socială în direct, talk-show social în direct, difuzat de TVR 2, realizator: Cristian Voinea, moderator Niels Schneker, redactor Raluca Tudor

„Politica / 2”, talk-show politic în direct difuzat de TVR 2, realizator Adran Ursu, redactor Raluca Tudor

Campania electorală 2000, talk-show în direct difuzat de TVR 2, realizator Daniela Constantinescu, redactor Raluca Tudor

2002 – 2003

„Info Cultural” / „Jurnal Cultural” – reporter

Festivalul  şi Concursul Internaţional „George Enescu” – ediţia a- XIII-a – redactor „Agenda Festivalului”

02.02.2003 – 27.06.2003

„Club Art”  – magazin de actualitate culturală difuzat de TVR 2 – 24 de ediţii, producător şi realizator Raluca Tudor, montaj: Bogdan Sterpu, colaborator permanent: Adrian Zografi

“Agenda Târgului de Carte Gaudeamus” –  realizatori: Oltea gârțoman, Raluca Tudor

Festivalul  şi Concursul Internaţional „George Enescu” – ediţia a- XIV-a – redactor „Agenda Festivalului”

„ART NOUVEAU – Oradea 1900” – documentar difuzat de TVR 2, producător şi scenarist: Raluca Tudor,  regizor artistic Oltea Gârţoman, imagine: Ligia Cortan, montaj: Bogdan Sterpu

„Bronzuri antice” – documentar difuzat de TVR 2,  producător şi realizator: Raluca Tudor, imagine: Tiberiu Mocanu, montaj: Bogdan Sterpu

ian. 2004 – iul. 2004

„Agenda Festivalului Artelor”, emisiuni difuzate de TVR Cultural, realizator Raluca Tudor

Stagiu de mobilitate Erasmus pentru studii masterale în comunicare audio-video

2004

„Nopţi de poezie la Curtea de Argeş” – filmul festivalului difuzat de TVR 2, producător şi realizator: Raluca Tudor, imagine: Geo Tuică, montaj: Bogdan Sterpu

Biografii subiective – emisiuni difuzate de TVR Cultural, producător Oltea Gârțoman, redactor Raluca Tudor

12.09.2004 – 19.05.2005

„Oameni de presă” – 35 de portretete ale jurnaliştilor contemporani din presa scrisă, radio şi tv, producator: Raluca Tudor, realizatoare: Raluca Tudor, Oltea Gartoman, Ioana Mihai, imagine: Florin Ionita, montaj: Bogdan Sterpu

9.10.2005 –  11.06.2006

„Artefacte” – seria I – Serial de filme documentare – 19 episoade organizate in cicluri tematice, producator si realizator: Raluca Tudor, Imagine: Dinu Margarint, Matei Gheorghe, Montaj: Bogdan Sterpu

– „La răsărit de vremi” – 2 episoade, colaborator: conf.univ. dr. Nicolae-Dragomir Popovici – arheolog

– „Civilizaţia Dunării” – 5 episoade, colaboratori: conf.univ. dr. Nicolae-Dragomir Popovici – arheolog,  prof. dr. Bernard Randoin – arheolog

– ” Pe aripile mării” – 6 episoade, colaboratori : Cristian Tivig – yachtsman, Mădălina Ciocoiu – muzeograf,  Florin Topoleanu – etnolog, Marius Albu – primul român care a facut circum terra, prof. comandor Marius Deboveanu

– „Prieteni peste timp – caii” – 2 episoade, colaboratori: Cristian Ţopescu, Adrian Bălăşescu – arheozoolog

– „MEGA-TEZAUR – locomotivele cu abur din patrimoniul național” – 4 episoade, colaboratori: Mircea Dorobanţu – inspector CENAFER, Dan Ioan Popescu – Tren Club Român

„Sticla” – 2 episoade: dr. Cristina Anton-Manea – cercetător MNIR

01.10.2006 – 25.02.2007

„Artefacte” – seria II –  Serial de filme documentare – 35 episoade organizate în cicluri tematice, producător şi realizator: Raluca Tudor, Imagine: Dinu Margarint, Matei Gheorghe, Montaj: Bogdan Sterpu

– „Visele Materiei” -2 episoade, colaborator: prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu

– „Lutul” – 4  episoade, colaboratori: conf.univ.dr. Ioana Popescu – antropolog, prof. univ.dr. Nicolae Ursulescu – arheolog, Lucian Ţăranu – artist plastic

– „Lemnul” – 11 episoade, colaboratori: prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu, conf.univ.dr. Ioana Popescu – antropolog, con.univ. dr. Nicolae-Dragomir Popovici – arheolog, Alexandru Tomescu – violonist, Paul Gherasim – artist plastic

– „Piatra” – 10 episoade, colaboratori: academician Gheorghe Udubaşa – geolog, conf. univ. dr. Cătălin Berescu – arhitect, prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu, Șerban Anghelescu – etnolog MŢR, dr. Cristina Anton-Manea – cercetător MNIR, conf.univ.dr. Ioana Popescu – antropolog, con.univ. dr. Nicolae-Dragomir Popovici – arheolog, Mihai Oroveanu

– „Stil de viaţă” – 8 episoade, colaboratori: prof. univ. dr. Ion Barnea – arheolog, Ion Grigorescu – artist plastic, conf. univ. dr. Cătălin Berescu – arhitect, prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu, conf.univ.dr. Ioana Popescu – antropolog, conf.univ. dr. Nicolae-Dragomir Popovici – arheolog, Mihai Oroveanu, dr. Constantin Chera – arheolog

29.09.2007 – 22.03.2008

„Excentricii” – Serial  de docu-drame – 23 de episoade care prezintă colecţii din muzeele ţării şi colecţionari contemporani, producător şi realizator Raluca Tudor, a colaborat Anca Sigartău

01.03. 2008 – 15.04.2008

„Cu rolele prin București” – emisiune difuzată de TVR Cultural, redactor

29.09.2007 – 15.04. 2008

„Tema de vineri” – magazin cultural difuzat în direct de TVR Cultural, corealizator

16.04.2010 – 15.06.2010

„Orașul de buzunar” – magazin 60 min. difuzat de TVR Cultural, redactor

ian. 2011 – iun. 2011

„Săptămâna culturală” – magazin cultural în direct difuzat de TVR Cultural, corespondent la Paris

15.10.2010 – 15.07. 2011

Stagiu de studii doctorale la Institut francais de presse, Paris

15.09. 2011 – 6.05.2012

Emisunea „Identități”  difuzată de TVR Cultural – portrete de personalități ale lumii artistice sau științifice aparținând unor minorități –  realizator

8.05 – 29.06. 2012

„TV BAC 2012” – lecția săptămânală de biologie difuzată de TVR 2 – producător și realizator

Nov. 2014 – prezent

„Lumea şi noi” – 9 ediţii – producător şi realizator

„Primul Congres al Românilor de Pretutindeni „– 24, 25 iunie 2016 – transmisiune în direct, producător şi realizator

„ARTICOLUL VII” – talk – show în direct –- producător, realizator, redactor

„Orizont European” – talk  – show în direct – 4 ediţii– producător

„Discover România” –  minidocumentar – 11 ediţii – realizator

„TVR Internaţional 20 ani – Best of” – 14 ediţii – redactor

„Corespondent TVR Internaţional” – 24 ediţii – redactor

„Forumul Românilor de pretutindeni, 2018” – reportaj, coproducător, corealizator

„Gala ICR pentru excelență în comunitățile istorice”, 2016, 2017  –  reportaje – producător, realizator

„Ziua Diplomației Române”, 2017, 2018 –  reportaj – producător, realizator

„Gala 100 pentru Centenar, Paris”, 2018 –  reportaj – producător, realizator

„Gala 100 pentru Centenar, Berlin”, 2018 –  reportaj – producător, realizator

Campaniile: „1 Martie – Mărțișor cu dor de-acasă” (2018),
„8 Martie – Mama, super-eroina mea” (2017), „8 Martie – ÎnvingătoarELE României!” (2020) – producător, realizator

Campania electorală pentru alegerile parlamentare, 2016, TVR Internațional   – producător, realizator

Articole publicate în volume colective sau reviste ştiinţifice:

2010     Tudor, R. (2010) „ Romania as destination image representation on the french travel blogs -Content analysis focused on touristic attractions” articol publicat în volumul  III–ème Conférence Internationale « Le rôle du tourisme dans le développement régionale » organisée par l’Université Babes- Bolyai – la Faculté de Géographie, Gheorgheni, Roumanie

Tudor, R. (2010) Les blogs de tourisme – outil d’analyse de l’image de la roumanie dans le reseau global des destinations touristiques, Globalization and Changing Patterns in the Public Sphere, Editura Comunicare.ro, București, pp.23-36.

2011     Tudor, R. , “Le rôle de la photographie dans les blogs personnels de voyage. Étude de cas: Les blogs des touristes français qui ont visité la Roumanie”, Cinematographic Art & Documentation, no.3(7), pp.12-20.

2012     Tudor, R. , “Using travel blogs to promote Romania as tourist destination. A comparative study on personal travel blogs of French and Romanian travellers”, Romanian Journal of Communication and Public Relations, vol 14, no.5 / 2012, pp 159 – 184

Tudor, R., “The image of tourist destinations represented in travel blog photography. Case study: Romania’s image reflected in French bloggers photos ”, Revista de turism-studii si cercetari in turism, no. 13 – revistadeturism.ro

2013     Tudor, R. (2013), “Re-mediatizarea formelor şi conţinuturilor jurnalismului tradiţional de călătorie în blogurile personale”, in (coord.) Ilie Rad. Jurnalismul traditional şi New Media,. Tritonic, Bucureşti, pp 193-216

Tudor, R (2013) “Multiculturality and digital fracture. Comparative study on the process of appropriation of technology and communication in the case of traveling Romanian and French bloggers”, în volumul Studies on Literature, Discourse and Multicultural Dialogue, section Communication and Public Relations, (coord.) Iulian Boldea, Ed. Arhipelagul XXI, Târgu-Mureş, pp 363 – 372

2014    Tudor, R., Rolul învăţământului superior în restabilirea contractului de încredere  între jurnalistul profesionist şi public, in (coord.) I. Rad, Industria media şi învăţământul jurnalistic. Ed. Tritonic, Bucureşti, pp. 247 – 269.

Tudor, R., Stănciugelu, I., “National Identity and Virtual Identity. Influence of inter- and intracultural on Identity Construction in Cyberspace, Romanian and French Travel Bloggers”, în volumul Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity, (coord.) Iulian Boldea, Ed. Arhipelagul XXI, Târgu-Mureş, pp 101 – 108

2015     Tudor, R. (2015), “Imaginea românului din diaspora. Reprezentarea românului din străinătate în fotografiile din pagina de Facebook a emisiunii “Lumea şi noi”, difuzată de TVR Internaţional, în (ed. Coord.) Ilie Rad, Fotojurnalism şi imagine, Tritonic, Bucureşti, pp. 355 – 376.

Tudor, R. (2015), „Reprezentările duşmanilor în Primul Război Mondial. Analiză de conţinut asupra publicaţiei Neamul Românesc 1916-1918”, în (coord.) Negoiţă C., Mediamorfoze, Tritonic, Bucureşti

Tudor, R. (2015), “The Influence of Intranet on the Managerial Communication Style. Communicational-Stylistic Quantified Matrix of the Manager”, in the volume Professional Communication and Translation Studies (peer-reviewed, indexed by EBSCO, Index Copernicus, CEEOL, and Fabula)

Tudor, R., „Aspecte psihosociale ale comunicării manageriale”, în (coord.) Emilian M. Dobrescu „Sociologia şi psihologia managementului”, Ed. Academica.

Tudor, R., “Nicolae Iorga editorialist în vreme de război. Reprezentarea duşmanului în editorialele din Neamul Românesc 1916-1918”, in (coord.) I. Rad, Presa Primului Război Mondia. Ed. Tritonic, Bucureşti, pp. 501 – 522.

2016      Tudor, R. (2016), „Reprezentarea raporturilor dintre minoritate şi majoritate în presa românească din Italia”, în (coord.) Negoiţă C., Mediamorfoze II. Presa minorităţilor entice din România”, Tritonic, Bucureşti, pp. 547 – 564.

Tudor, R. (2016), „De la jurnal  la jurnalismul de călătorie. O evoluţie a consemnărilor de călătorie din evul mediu la epoca marilor reporteri”, în (coord.) Bogdan, C., Marin Barutcieff, S., Călători şi călătorii. A privi, a descoperi,  vol. 2: Incursiuni în literatură şi antropologie, pp. 83-100.

2017    Tudor, R. (2017), „Nicolae Iorga în războiul informaţional. Reprezentările românilor şi aliaţilor în editorialele din Neamul românesc, 1916-1918”, în (coord.) Negoiţă C., Gazetari și scriitori în tranșeele Marelui Război”, Tritonic, Bucureşti, pp. 381 – 401.

Tudor, R. (2017), „Mass media:lbibertate de exprimare şi limitări tehnologice”, în (ed. Coord.) Ilie Rad, Independenţa mass-mediei şi libertatea de exprimare, Tritonic, Bucureşti, pp. 285 – 312.

Volume cu autor unic sau coautorat:

2014     Tudor, R. (2014), Cu blogul pe glob. New Media între inventatori şi gospodine. Cu o prefaţă de Prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ, Ed. Tritonic, Bucureşti

2015     Stănciugelu, I., Tudor, R., Tran, A., Tran, V. (2015), Teoria comunicării, Ed. Tritonic, Bucureşti

2017     Tudor, R. (2017), Povestea poveştilor de călătorie. Comunicarea experienţei de călătorie: istorie, evoluţie, tendinţe, Ed. Tritonic, Bucureşti

Participarea la manifestări științifice naţionale

4 – 5.04. 2014    Cel de-al VII-lea Congres Naţional de Istorie a Presei, cu participare internaţională, organizat de Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi 4-5 aprilie, comunicarea: “Nicolae Iorga – editorialist în vreme de război. Reprezentarea duşmanului în editorialele din Neamul Românesc 1916-1918”

23 – 25 octombrie 2014     Al XIII-lea Simpozion Naţional de Jurnalism ”Industria media şi învăţământul jurnalistic”, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj – Napoca

6-7 noiembrie 2015     Al XIV-lea Simpozion naţional de jurnalism – cu participare internaţională – „Fotojurnalism şi imagine”, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj – Napoca.

14 – 15 octombrie 2016     Al  XV-lea   Simpozion Naţional   de   Jurnalism, cu participare internaţională, cu tema  “Independenţa media şi libertatea de exprimare”, Departamentul de Jurnalism din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice,  Administrative  şi ale  Comunicării   a   Universităţii   „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

14 nov. 2019     Sesiunea de comunicări științifice  MASS-MEDIA ȘI PROBLEMATICA EUROPEANĂ. PRESA ROMÂNEASCĂ FAȚĂ CU VIITORUL U.E.  Mass-Media and the European Issue.  The Future of the EU as Reflected by the Romanian Press

Ungur Brehoi Carmen (n.21 mai 1984, Oradea), fost jurnalist, este in prezent profesor de limbile italiană-engleză, la Liceul „Don Orione” din Oradea. Este doctor în istorie, al Universității din Oradea (2015), cu teza Cenzura presei și a publicațiilor în România Comunistă. Direcția Tipărirea Presei Centrale din cadrul DGPT (1965-1977). Absolventă a Universității din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Specializarea Jurnalism (promoția 2007) și a Universității din Oradea, Facultatea de Litere, Specializarea Italiană-Engleză (promoția 2007). Masterat de Studii Euroregionale, specializarea Comunicare politică, economică și socială, din cadrul Universității din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie, Relații Internaționale și Studii Europene (promoția 2009).

Autoarea cărții Cenzura presei și a publicațiilor în România comunistă. Activitatea Direcției Tipărirea Presei Centrale din cadrul DGPT (1965-1977),  Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015. Co-autoare a volumului Presa culturală, Editura Universității din Oradea, 2015, alături de prof. univ.dr. Ion Zainea, lect.univ.dr. Ioan Laza și dr. Beata Menesi. A colaborat la realizarea volumului O cronologie a cenzurii în România (2016), coordonat de prof.univ.dr. Marian Petcu. În prezent este implicată în mai multe cercetări pe teme de comunicare, lingvistice, istorie (cenzura) și jurnalism.

Vida Radu s-a născut la 6 ianuarie 1956, în Cluj-Napoca. Clasele primare la Şcoala Generală Nr. 13 din Cluj-Napoca (1959-1963), gimnaziul (1963-1967) la Şcoala Generală Nr. 2 (actualmente Şcolala “Ioan Bob”), iar clasele liceale (1967-1971) la Liceul Teoretic “George Bariţiu” (acum Colegiul Naţional “George Bariţiu”) din Cluj-Napoca. Debutează cu articolul Se poate şi aşa, publicat în numărul din 13 august 1972 al ziarului Făclia. În acelaşi an, debutează şi la Radio Cluj, cu reportajul Locurile pierzaniei. Stagii de perfecţionare, de câte o lună, la Radio Craiova (1978) şi Radio Bucureşti (1984). În 1984, urmează, timp de un an, studii postuniversitare de istorie, în cadrul Universităţii din Cluj. După Revoluţie, urmează un masterat în sociologie, organizat de Catedra de Sociologie a Facultăţii de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii’Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Dr. în sociologie. Colaborează (în principal cu articole, reportaje şi anchete vizînd problematica socialului, pamflete şi comentarii politice) la Radio Bucureşti, TV Bucureşti, Informaţia Bucureştiului,Scânteia tineretului, Litoral, Făclia, Adevărul de Cluj, iar cu poezii la Steaua şi Tribuna. A lucrat la Făclia (1984-1989), Adevărul de Cluj(1990– 2005), Casa de Editură „Napoca”, unde a fost, pe rând, reporter, redactor, şef de rubrică, şef de secţie, publicist comentator, senior editor. Pentru activitatea jurnalistică a obţinut premiile: „Tineri condeieri”, acordat de revista Presa noastră (1983) şi Ordinul Jurnaliştilor, cl. I, 2005 (acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România). Începând cu anul 2003, are constant ore la Secţia de Jurnalism a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj-Napoca, unde a susţinut mai multe cursuri şi ateliere practice: Managaementul instituţiilor de presă; Conceperea şi elaborarea ziarului, Atelier de presă scrisă. Coautor la volume colective: Conducere, informatică, decizie, creativitate. Colectivul de redacţie: Vasile Peteanu, Gavril Glodeanu, ~, Tiberiu Iancu. Lucrare editată de Consiliul Judeţean al Sindicatelor Cluj, Comisia Judeţeană a Inginerilor şi Tehnicienilor etc., Cluj-Napoca, 1978 [interviu cu matematicianul Tiberiu Popoviciu]; coautor, cu studiul De la “Făclia” la “Adevărul de Cluj”, la volumul coordonat de Ilie Rad, Secvenţe din istoria presei româneşti (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007). Este membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al Asociaţiei Române de Istorie a Presei. A publicat următoarele volume de versuri: Harfa de ziuă (1997); Albastrul nechemarilor (2001); În vraja iubirilor, anii… (2005). Referinţe critic. În peridice: Vasile Rebreanu, O harfă de ziuă, în Curierul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, an IV, nr. 174, 6 iunie 1998; Magdalena Vaida, Paznicul harfei, în Minerva (Bistriţa), an VIII, nr. 76-77, 14 oct. 1998; Mircea Popa, Albastrul nechemărilor, în Adevărul de Cluj, an XII, nr. 2123, 2001. (Ilie Rad)

Vlăduț Dumitru (n. la 3 martie 1950, în comuna Şirineasa, sat Ciorăşti, judeţul Vâlcea). După şcoala generală din Şirineasa, a urmat liceul teoretic din Băbeni, judeţul Vâlcea (1965-1969), apoi Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1969-1973). După absolvire a fost cercetător la Baza de Cercetări Ştiinţifice a Academiei Române – filiala Timişoara (1973-1975), la Centrul de Ştiinţe Sociale al Universităţii din Timişoara (1975-1990), ulterior la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timişoara al Academiei Române. În 1999 se transferă la Universitatea „Tibiscus” din Timişoara, unde devine în acelaşi an conferenţiar la Facultatea de Drept şi Administraţie Publică, îndeplinind şi funcţia de secretar ştiinţific al acesteia până în 2008 când este ales decan. În 2012 este reales decan. Din 4 iulie 1990 este doctor în filologie cu teza Simbolismul poetic românesc. Atitudini, concepte, procedee (conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. G.I. Tohăneanu), susţinută la Universitatea de Vest din Timişoara. A publicat 5 volume individuale şi este coautor la 11 volume colective cu teme de stilistică apărute înainte de 1989 la Timişoara. A colaborat laDicţionarul general al literaturii române (coordonator general: Eugen Simion) al Academiei Române, la Dicţionar al scriitorilor din Banat(Concepţie, coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja). De-a lungul timpului a publicat studii într-o seamă de volume din Timişoara şi din ţară, fiind de asemenea colaborator de publicaţii precum: Analele Universităţii «Tibiscus» din Timişoara. Seria Drept(secretar de redacţie), Analele Universităţii «Tibiscus» din Timişoara. Seria Jurnalistică, Arca, Analele Universităţii din Timişoara. Seria ştiinţe filologice, Caietul «Cercului de studii» (secretar de redacţie), Cercetări de lingvistică, Limbă şi literatură, Orizont, Revista de studii banatice, Reflex, Revista română de istorie a presei, Studii de literatură română şi comparată, Studii şi cercetări lingvistice, Studii vâlcene, Transilvania ş.a. Este prezent cu un studiu de stilistică despre Vasile Pârvan în volumul La Terre et L´Écrit. De la découverte archéologique au texte scientifique et littéraire apărut în 2000 la Montbrison în Franţa.
Este mambru ARIP, al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România şi are medalia Meritul pentru învăţământ clasa a II-a, acordată prin decret de preşedintele României (2004).
Lucrări publicate. A. Volume individuale: Teoriile simboliste româneşti (Timişoara, 1987); Poetici simboliste în România şi Franţa. Interferenţe retorico-stilistice. Cuvânt înainte de G. I. Tohăneanu (Timişoara, 1999); Argumentări critice (Timişoara, 2010); Noi ipostaze ale literaturii lui Ion Budai-Deleanu. Tematologie, retorică şi argumentare (Cluj-Napoca, 2010); Fragmentarium hispanic (Timişoara, 2012).
Volume în colaborare: Limbaj poetic şi versificaţie în secolul al XIX-lea, I-IV (Timişoara, 1977-1981); Stilurile nonartistice ale limbii române literare în secolul al XlX-lea, I-V (Timişoara, 1982-1986); Text, figură, coerenţă, I-II. Coordonator: Crişu Dascălu (Timişoara, 1987); Dicţionarul general al literaturii române, vol. I-II, IV-VII. Coordonator general: Eugen Simion (Bucureşti, 2004-2009); Dicţionar al scriitorilor din Banat. Concepţie, coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja (Timişoara, 2005).
Ediţii îngrijite: Pompiliu Păltănea, Adevăr şi legendă. Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note (Timişoara, 2011).
Volume îngrijite: Caietul „Cercului de studii”. Centrul de Ştiinţe Sociale XXV (în colaborare; Timişoara, 1988); Dinamica dreptului în societatea contemporană. Lucrările Simpozionului naţional din 26-27 mai 2000 (în colaborare; Timişoara, 2001).
Referinţe critice în volume: G.I. Tohăneanu, Cuvânt înainte la D. Vlăduţ, Poetici simboliste în România şi Franţa. Interferenţe retorico-stilistice, Timişoara, Editura Augusta, 1999, p. 5-9; Dicţionar al scriitorilor din Banat. Concepţie, coordonare generală şi revizie: Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005, p. 844-848; Alexandru Ruja, Printre cărţi, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2006, p. 321-325; Dicţionarul general al literaturii române, vol. VII (Ţ/Z). Coordonator general: Eugen Simion, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2009, p. 372-373; Enciclopedia Judeţului Vâlcea, vol. I. Prezentare generală. Coordonator: Ion Soare, Râmnicu-Vâlcea, Editura Fortuna, 2010, p. 865; Who is who în România (Enciclopedia personalităţilor din România). Fondator şi editor: Ralph Hübner, ediţia a VI-a, Bucureşti, 2011, p. 1985-1986; Alexandru Ruja, Lecturi-cărţi-zile, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2012, p. 173-180; 256-258.

Vlăduțescu Ștefan (n. 07.12.1958) este absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității din Craiova și al Facultății de Drept din cadrul Universității din Bucureşti. În anul 2005, a obținut titlul de doctor în filosofie, la Universitatea din București. Este profesor din anul 1983, în cadrul mai multor instituții de învățământ: Ministerul de Interne (1983-1990), A.N.I. Bucureşti (1990-2004), Facultatea de Litere – Universitatea din Craiova (2004 – 2015). În prezent, este profesor universitar doctor abilitat, la Departamentul de Comunicare, Jurnalism și  Ştiinţe ale Educaţiei, din cadrul Facultății de Litere, Universitatea din Craiova.

Este autorul a 11 volume de unic autor: Formule existenţiale şi adresări literare (2010), Concepte şi noţiuni de Comunicare şi Teoria mesajului (2009), Mesaje şi texte gânditoare (2008), Comunicarea managerială negativă în activitatea publicistică (2008), Eseuri de retorică şi poetică (2007), Comunicare jurnalistică negativă (2006), Comunicare şi mesaj în filozofie (2006), Comunicologie şi Mesagologie (2004), Argumentaţia şi demonstraţia, ca moduri de impunere (2004), Studii de Psihologie generală şi Psihologie socială (2004), Informaţia de la teorie către ştiinţă (2002); coautor a cinci lucrări: Neutrosophic Emergences and Incidences in Communication and Information (2014), Next Flood Level of Communication: Social Networks (2013), Persuasion Element Used in Logistical Negotiation: Persusive Logistical Negotiation (2012), Securitatea naţională şi manipularea opiniei publice (2010), Percepţia şi audiopercepţia, o abordare operaţionalconstructiv-cognitivă (2003); și a publicat peste o sută de articole în reviste de specialitate.

Este membru al International Communication Association (Washington DC), al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Române de Istorie a Presei.

Zainea Ion (n. la 19 februarie 1952, Ciobanu, jud. Constanţa). Studii liceale la Hârşova (jud. Constanţa), apoi absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1975). Doctor în istorie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1999), profesor (din 2008) la Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea. Prodecan al facultăţii (2000-2004, 2004-2008). Director al Şcolii Doctorale Istorie din cadrul IOSUD/Universitatea din Oradea şi conducător de doctorat (2011) pe probleme privind istoria contemporană românească. Peste 110 lucrări ştiinţifice publicate (7 cărţi de unic autor, 1 coautor, 3 coordonator, 25 colaborator, 29 de studii în volume, 55 studii şi articole în reviste de specialitate, 13 studii şi articole în reviste de cultură); raportor la peste 80 de conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi simpozioane naţionale şi internaţionale.
Autor al volumelor: Aurel Lazăr (1872-1930), viaţa şi activitatea, (1999); Aurel Lazăr în documente (discursuri parlamentare, pledoarii juridice, ordonanţe, articole de presă, corespondenţă) (2000); Predarea şi învăţarea istoriei (2001); Politică şi administraţie în România (6 martie 1945 – 1 martie 1946). Epurarea (2004).; Cenzura istoriei, istoria cenzurată: documente (1966-1972) (2006); Economie şi societate în Bihor (de la Marea Unire la Dictatul de la Viena) (2007); Istoriografia română şi cenzura comunistă (1966-1977) (2010); Acţiunea masonică orădeană “Focarul” sau urmărirea istoriografiei române (1987-1991) (2004, în colaborare). Coordonator al volumelor: Democraţie occidentală şi democraţie populară. Evoluţia spectrului politic în nord-vestul României, (2004); Aurel Lazăr şi epoca sa (2007); Istorie, Economie, Politică (2009).
Este vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, preşedinte al Asociaţiei Pro România europeană, membru al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România, din cadrul Academiei Române, membru fondator al Asociaţiei de Istorie Financiar-Bancară.
Referinţe critice. În periodice: C. Crăciun, în Revista de istorie contemporană, Oradea, an I, nr. 1, ianuarie-martie 2006, p. 94; Gabriel Moisa, în Familia, Oradea, nr. 7-8, iulie-august 2006, p. 210-211; Ioan Chindriş, în Informaţia, Cluj, serie nouă, 2008, nr. 100 (961), p. 9; Mircea Popa, în Oraşul, revistă de cultură urbană, Cluj-Napoca, anul III, nr. 10 (2/2008), p. 5); Ioacob Mârza, în Patrimonivm Apvlense, VII-VIII, Alba Iulia, 2008, p. 357-359; Corneliu Crăciun, în Revista de istorie contemporană, II (2008), nr. 2 (apr.-iun.), p. 215-218; M. Drecin, I. Zainea, în Revista română de istorie a presei, an VI, nr. 1(11)/2012, p. 166-168. (Cosmin Dumitrache)