Congresul internaţional de istorie a presei

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ  DE ISTORIE A PRESEI

UNIVERSITATEA  ,,BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

  Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului

Eparhia Greco-Catolică  de Cluj-Gherla

organizează cea de-a X-a ediţie a

 CONGRESULUI NAŢIONAL DE ISTORIE A PRESEI

cu tema:

ISTORIA PRESEI RELIGIOASE

DIN ROMÂNIA

 Cluj-Napoca, 31 martie-1 aprilie 2017 

               Consiliul ştiinţific:

• Preşedinte de onoare: Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”
• ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului
• PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla
• Acad. Costa Roșu, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina
• Pr. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă, Preşedintele Senatului Universităţii „Babeş- Bolyai”
• Conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă, Preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a   Presei
• Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai”
• Prof. univ. dr. Ilie Rad, Universitatea „Babeş-Bolyai”
• Prof. univ. dr. Marian Petcu, Universitatea din București
• Prof.univ.dr. Ioan Zainea, Universitatea din Oradea
• Conf. univ. dr. Silvia Grossu, Universitatea de Stat din Moldova
• Conf. univ. dr. Ioan David, Directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timişoara
• Conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, Universitatea „Ovidius” din Constanța
• Conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin, Universitatea din Craiova
• Conf. univ. dr. Răduţ Bâlbâie, Ministerul Apărării Naționale
• Conf. univ. dr. Vasile Ilincan, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
• Dr. Maria Berenyi, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria.

               Comitetul de organizare:

• Preşedinte: Prof. univ. dr. Ilie Rad, Universitatea „Babeş-Bolyai”
• Dr. Carmen Ţâgşorean, Universitatea „Babeş-Bolyai”
• Dr. Lucian Ciupei, Universitatea „Babeş-Bolyai”
• Pr. dr. Bogdan Ivanov, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului
• Pr. Daniel Avram, Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla
• Drd. Alexandra Ormenişan, Universitatea „Babeş-Bolyai”
• Pr. drd. Marius Morariu, Universitatea „Babeş-Bolyai”
• Drd. Simona Vlasa, Universitatea „Babeş-Bolyai”

              Conform obiectivului general al ARIP, scopul major al Congresului jubiliar (se împlinesc zece ani de la înfiinţarea, la Cluj-Napoca, a Asociaţiei Române de Istorie a Presei), este acela de a stimula interesul comunităţii ştiinţifice în privinţa istoriei presei, de a încuraja cooperarea şi crearea unei reţele de cercetare în acest domeniu, precum şi de a asigura un cadru de dezbatere academică privind problemele cu care se confruntă istoria presei. Această ediţie a Congresului Naţional de Istorie a Presei aduce în atenţia şi dezbaterea societăţii academice tema Istoria presei religioase din România.

       Conferinţa inaugurală va fi susţinută de Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, şi se va intitula Reflectarea în presa contemporană a trecutului românilor.

            Propuneri tematice:

• Presa religioasă, de la începuturi până azi
• Contribuţia unor personalităţi la dezvoltarea presei religioase
• Presa ecleziastică, reper spiritual, ştiinţific şi cultural
• Particularităţi culturale şi politice ale presei religioase
• Limbajul presei religioase
• Presa religioasă şi mediul on-line
• Presa religioasă şi cenzura

            Condiţii de participare şi informaţii preliminare:
Propunerile, în format electronic (MS Word, Times New Roman, 12p./1,5r.), se trimit doamnei dr. Carmen Ţâgşorean (ccicarmen@ubbcluj.ro) şi trebuie să cuprindă: un rezumat în limba română (între 300 şi 500 de cuvinte), un scurt CV şi formularul de înscriere.
          Important! Odată cu trimiterea rezumatului, participanţii sunt rugaţi să trimită şi titlurile a două cărţi recente (indicând toate informaţiile de pe foaia de titlu – autor, titlu, prefaţă, postfaţă, editură, an, localitate), indiferent de profilul lor, care vor fi trecute în program şi care vor fi prezentate într-un cadru adecvat. Aceste cărţi pot fi şi comercializate, la expoziţia de carte, care se va organiza în ziua deschiderii Congbresului, în faţa Aulei Magna a Universităţii “Babeş-Bolyai”.

          Data limită pentru trimiterea rezumatelor este 1 martie 2017.

          Decizia consiliului științific va fi comunicată prin e-mail până la 5 martie 2017.

         Conferinţa se va desfăşura pe secţiuni, iar prezentarea nu trebuie să depăşească 15 minute. Lucrările acceptate pentru prezentare vor fi selectate printr-un proces de peer-review şi publicate ulterior într-un volum colectiv, la Editura Presa Universitară Clujeană. Pentru cei înscrişi, participarea la Congres este obligatorie. Lucrările nesusţinute de autori la Congres nu vor putea intra în sumarul volumului care va fi tipărit. Nu se admit, decât în cazuri excepţionale, bine justificate, doi autori la aceeaşi lucrare. Termenul limita pentru trimiterea textului integral al intervenţiei (la adresa: ccicarmen@ubbcluj.ro) este 15 aprilie 2017. Pentru redactarea textelor se vor respecta cu stricţeţe normele de redactare ARIP, trimise în Anexă. Textele prezentate la Congres trebuie să fie absolut inedite, aşadar care să nu mai fi fost publicate în altă parte.

           Taxa de participare: 50 RON (achitată la înregistrare)
           Important! Membrii ARIP, care au achitat cotizația la zi (inclusiv pe anul 2017), sunt scutiți de plata taxei de participare.

         Organizatorii vor asigura costurile necesare realizării materialelor promoţionale şi masa participanţilor. Cheltuielile cu transportul şi cazarea revin fiecărui participant, informaţii privind programul de desfăşurare al congresului şi posibilităţile de cazare urmând a fi puse la dispoziţia participanţilor în timp util. În ziua de sâmbătă, 1 aprilie, se va organiza o excursie tematică, detaliile despre aceasta urmând a fi comunicate în timp util.

           Formular de înscriere:

NUME ŞI PRENUME:………………..

FUNCŢIA ŞI INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA:……………………………………………..

NUMĂR  DE TELEFON:…………………………………………………………………………

E-MAIL:………………………………………………………………………………………………..

TITLUL:………………………………………………………………………………………………..

REZUMATUL:……………………………………………………………………………………….

           Norme pentru redactarea textelor

1. Studiul propus spre publicare trebuie să fie inedit. Dacă autorul dorește să republice textul în altă parte, inclusiv pe internet, în mod obligatoriu va menţionarea apariția sa sub egida ARIP.
2. Imediat după titlu, se trece numele autorului şi apartenenţa sa instituţională.
3. Rezumatul (în limba engleză) va avea circa 150 de cuvinte.
4. După rezumat se vor propune, în limba engleză, cinci cuvinte-cheie.
5. Fiecare studiu va avea între 7 şi 15 pagini de text, format A4, cules cu corp 12, distanţa dintre rânduri fiind de 1,5, de preferinţă Times New Roman.
6. Textele vor fi “jalonate” (termen preluat din cartea Magdalenei Vulpe, Ghidul cercetătorului umanist, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002), dar această jalonare să nu meargă prea departe (ex: 8.4.; 8.4.1. 8.4.2. 8.4.3.). Este de preferat o “jalonare” simplă, dublată de denumirea capitolului, subcapitolului respectiv. Ex.: 1. Diviziunile retorice. 2. Invenţiunea şi distribuţiunea. 3. Incipitul. 3.1. Incipitul prin insinuaţie. 3.2. Incipitul ex abrupto. 4. Partea expozitivă. 5. Partea argumentativă. Etc.
7. Toţi autorii sunt rugaţi să utilizeze normele ortografice actuale, stipulate de  DOOM-2, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu acestea (sunt, nicio, niciun etc.). Dacă se citează texte anterioare anului 1992, se va păstra forma sînt, transcrisa sânt, aşa cum se prevede în DOOM-2, dar se va scrie cu nicio, â din a etc.
8. Transcrierea textelor trebuie făcută cu maximă rigoare, editorii neputând verifica exactitatea tuturor citatelor. Depistarea unui citat incorect transcris duce automat la respingerea studiului propus spre publicare.
9. În transcrierea textelor, mai ales când se vor prelua texte din reviste vechi, se vor aplica normele ortografice în vigoare, dar se vor păstra toate particularităţile fonetice şi morfo-sintactice specifice epocii sau scriitorului respectiv. Astfel, forme precum caete, eşire, trebue, desminte, desrobire, Noiembrie se vor tanscrie caiete, ieşire, trebuie, dezminte, dezrobire, noiembrie. Forme precum declaraţiune, mătuşei, băiet, împregiur, coloare se vor păstra ca atare.
10. În cazul în care se folosesc surse de pe Internet, se recomandă procedeul simplificat (forum.edu.ro). Resursele de pe internet nu se vor amesteca cu cele din Bibliografie, ci vor fi menţionate într-un subcapitol special (Site-ografie).
11. Toate notele se vor da la sfârşitul textului, urmând ca tehnoredactorul revistei sau al cărţii să le poziţioneze la subsolul paginilor aferente. Ex: [1] Umberto Eco, Cum se face o teză de licenţă. Disciplinele umaniste. Traducere de George Popescu. Ediţia a II-a, Polirom, Iaşi, 2007, p. 12. În text, indicii se vor marca la “umărul” cuvântului, fără alte semne. Exemplu: “… dicţionarului”2.
12. În cazul utilizării unor surse din arhive, se vor menţiona: numele arhivei, localitatea, fondul, dosarul, fila etc.
13. În cazul în care se folosesc citate din cărţi străine, se recomandă traducerea acestora în limba română. Într-o Notǎ, se va menţiona că toate citatele din textele incluse în volum sunt traduse de autorii studiilor respective, dacă nu există alte menţiuni.
14. Toate titlurile de cărţi, reviste, capitole din cărţi etc. se vor da exclusiv cu italice (nu cu bold, ghilimele etc.).
15. La Bibliografie, cărţile se vor indica după modelul nume + prenume, în ordine alfabetică, precizându-se toate informaţiile de pe foaia de titlu a cărţii. Exemplu:  Gross, Peter, Colosul cu picioare de lut. Aspecte ale presei româneşti postcomuniste. Traducere de Irene Joanescu, Editura Polirom, Iaşi, 2007.
16. La note, cărţile se dau după modelul prenume + nume. Exemplu: Lucian Blaga, Zări şi etape, Editura Minerva, Bucureşti, 1978, p. 5, folosindu-se, după caz, Idem sau Ibidem.
17. Citatele vor fi evidenţiate numai prin ghilimele, nu prin alt format sau şi prin italice.
18. O atenţie sporită se va acorda citatelor în limbi străine şi numelor de persoane, care trebuie scrise cu maximă rigoare (atenţie la numele maghiare, franţuzeşti etc.).
19. Se pot folosi fotografii, grafice etc., pentru ilustrarea ideilor din studii, dar numai în varianta alb-negru.
20. Înainte de a trimite textele spre publicare, autorii sunt rugaţi să le printeze şi să facă o corectură a textelor şi pe varianta tipărită, pentru a elimina toate greşelile posibile.